Smart Fintech a devenit, în șase ani, unul dintre puținii jucători din piața europeană de Open Banking care a ajuns la break-even fără nicio rundă de finanțare externă. Primul TPP autorizat de BNR în România, compania procesează astăzi plăți de până la un milion de euro per tranzacție prin platforma SmartPay și conectează peste 85.000 de IMM-uri la servicii bancare în timp real prin parteneriatul cu SmartBill.
Într-un sector în care mai mult de jumătate dintre jucătorii locali operează pe pierdere, modelul ales — bootstrapping, eficiență și creștere organică — pare să fi dat roade. Dar drumul nu a fost lipsit de fricțiuni: bănci care modifică API-uri fără avertisment, personal bancar needucat în privința Open Banking-ului și o legislație europeană (FIDA) care riscă să nu mai avanseze.
Într-un interviu extins, Ana Maria Georgescu, co- founder, vorbește despre cum a construit Smart Fintech de la zero, despre ce urmează pentru plățile A2A în România și despre de ce crede că bariera reală în adopția Open Banking-ului nu este încrederea, ci experiența digitală.
Banko.ro: În timp ce competitori europeni majori s-au consolidat prin runde masive de finanțare externă, Smart Fintech a ales calea sustenabilității prin bootstrapping, un model considerat neobișnuit pentru tehnologii financiare ce necesită conformare legală extrem de riguroasă. Cum a influențat această decizie arhitectura produselor dumneavoastră și în ce măsură independența totală față de capitalul de risc v-a asigurat o rezistență mai mare în fața volatilității pieței fintech din 2025-2026, unde peste jumătate dintre jucătorii locali operează pe pierdere?
A.M.G.: Rundele masive de finanțare ale unor jucători de open banking au ars bani care nu s-au întors încă conform așteptărilor, pentru unii nici nu se vor întoarce. Strategia de extindere și ritmul anticipat de creștere al industriei de open banking nu au fost corect calibrate cu realitatea din teren. Dinamica s-a dovedit a fi în general diferită de previziunile de la început, însă acum aș spune că lucrurile s-au așezat pe o curbă de creștere organică, mai sănătoasă, iar companiile care au supraviețuit inteligent acestor ani au șanse reale de reușită.
La SmartFintech, unul dintre cele mai importante efecte ale modelului de bootstrapping a fost disciplina și mentalitatea de eficientizare. În loc să construim produse pornind de la ipoteza că vom avea acces la runde succesive de finanțare, am fost nevoiți să dezvoltăm un model orientat către eficiență, scalabilitate și monetizare reală, cu atenție obsesivă pentru costuri. Independența față de capitalul de risc ne-a permis să luăm decizii fără presiunea unor obiective de creștere artificial accelerată sau a unor cicluri de finanțare externe. În același timp însă, un astfel de model poate avea și dezavantaje: creșterea și expansiunea sunt mai lente, uneori și accesul la know-how sau la parteneriate strategice poate fi mai limitat. În primul semestru din anul în curs ne-am atins obiectivul de break-even și așteptările pentru finalul de an sunt să generăm profit. Cu aceste două obiective atinse, ne uităm la o nouă fază, la schimbarea modelului – nu neapărat cu atragere de capital, ci mai mult în direcția unui partener strategic cu care să creștem împreună.
Banko.ro: Sinergia structurală cu IT Smart Systems oferă Smart Fintech acces la tehnologii avansate de Identity Management și resurse de securitate cibernetică de tip enterprise. Din punct de vedere al guvernanței corporative, cum asigurați echilibrul operațional între agilitatea unui startup fintech și structura solidă, dar inevitabil mai rigidă, a unui integrator IT regional cu peste două decenii de istorie?
A.M.G.: Relația dintre Smart Fintech și IT Smart Systems este una dintre cele mai importante surse ale avantajului nostru competitiv, însă succesul acestei colaborări depinde tocmai de menținerea unui echilibru sănătos între două modele organizaționale diferite.
Pe de o parte, Smart Fintech este o companie de produs. Acest lucru presupune procese decizionale scurte, cicluri rapide de dezvoltare și o cultură agilă orientată către schimbări bruște, experimentare și adaptabilitate. Pe de altă parte, IT Smart Systems aduce experiența acumulată în peste două decenii de proiecte enterprise complexe, competențe solide în arhitecturi critice, Identity Management, securitate cibernetică și guvernanță tehnologică. Aceste capabilități reprezintă un avantaj major într-un domeniu precum fintech, unde încrederea, conformitatea și reziliența operațională sunt esențiale. Această experiență a contribuit foarte mult și în pregătirea dosarului de autorizare pentru obținerea licenței – am fost primul TPP autorizat în România.
Din perspectiva guvernanței corporative, am urmărit încă de la început o separare clară între nivelul strategic și nivelul operațional. Smart Fintech își păstrează autonomia în ceea ce privește stratul de conformitate și obligațiile de reglementare, strategia de produs, prioritizarea dezvoltărilor, relația cu piața și deciziile comerciale. În același timp, valorificăm expertiza și infrastructura grupului în domenii unde maturitatea operațională și experiența în soluții mission-critical aduc valoare directă.
Banko.ro: Parteneriatul cu SmartBill reprezintă probabil cel mai puternic studiu de caz de integrare a Open Banking-ului în viața reală a afacerilor din România, acoperind peste 85.000 de IMM-uri. Din punct de vedere comercial, care au fost principalele argumente folosite pentru a asigura această integrare „headless” și cum plănuiți să extindeți acest succes către alte platforme cu profil financiar din România?
A.M.G.: Parteneriatul cu SmartBill a avut în vedere integrarea Open Banking direct în fluxul de lucru al companiilor, astfel încât utilizatorii percep produsul ca fiind nativ prezent în SmartBill, chiar dacă fiecare știe că este un produs reglementat, oferit de Smart Fintech sub autorizația și supravegherea BNR, și că datele lor sunt în siguranță.
Argumentul comercial principal a fost eficiența operațională: eliminarea importurilor manuale de extrase, reducerea muncii repetitive, acces mai rapid la tranzacții bancare și o reconciliere mai simplă, automată, între facturi și încasări.
SmartBill este un studiu de caz puternic prin poziția sa în piața locală, prin numărul mare de IMM-uri care folosesc platforma și prin diversitatea industriilor acoperite. Aceste companii au conturi la bănci diferite, lucrează zilnic cu facturi, încasări și plăți și au nevoie de centralizarea situației financiare într-un singur loc și reconcilierea acesteia.
Este o diferență uriașă să lansezi un serviciu în piața companiilor mari, care dețin un număr mic de conturi bancare și au tipologii restrânse de tranzacții, față de o lansare simultană către zeci de mii de IMM-uri într-o etapă de început a Open Banking-ului. Astfel, am descoperit de la început aspecte esențiale ale Open Banking-ului care au contribuit la creșterea calității soluțiilor noastre și a celor oferite de bănci.
Am extins acest model către alte platforme financiare partenere din România: ERP-uri, aplicații de contabilitate, soluții de trezorerie, management financiar, creditare și plăți. Credem că Open Banking-ul va crește cel mai mult prin integrare în aplicații partenere.
Separat de acest model, pentru companiile cu structuri interne mai sofisticate și nevoi dedicate de gestionare a situației lor financiare, există aplicația Smart Accounts. Este soluția noastră SaaS care folosește propria infrastructură API Open Banking și aduce conexiunile bancare, centralizarea conturilor și accesul la date financiare și indicatori-cheie direct echipelor de executive management. În doar câteva minute.
Banko.ro: Smart Fintech a înregistrat o evoluție spectaculoasă a valorii plăților inițiate prin Open Banking, de la aproximativ 200 de lei per tranzacție la niveluri de până la peste 100.000 de euro per tranzacție, concomitent cu o creștere de 142% organică a numărului de parteneri și o diversificare a acestora. Ce spune această dinamică despre profilul clienților dumneavoastră? Asistăm la o mutare strategică a Smart Fintech din zona plăților de retail de valoare mică spre decontările de trezorerie din zona corporate (B2B)?
A.M.G.: Nu aș numi această evoluție o mutare dintr-o zonă în alta, ci o extindere naturală a cazurilor de utilizare pentru plățile prin Open Banking.
Cu SmartPay am început inițial din zona C2B și apoi B2B în segmentul IMM-urilor. Acolo am avut acces la o diversitate mare de scenarii reale de plată: acceptarea plăților cont-la-cont prin link de plată sau cod QR, din facturi digitale, facturi fizice, din aplicații web și mobile. De aici, pasul către zona de plată fizică prin SmartPay POS a venit natural.
Ulterior, pe măsură ce soluția s-a maturizat și s-a dezvoltat, am intrat și în zona plăților corporate de valoare mare. În acest segment, plățile bulk devin capabilități esențiale, cu toate că plata bulk este prezentă astăzi și apreciată și de IMM-uri, pentru care avem parteneriate cu aplicații de plată dedicate lor, construite cu SmartPay.
Această diversitate arată că plățile prin Open Banking devin o metodă de plată reală și competitivă pentru plăți B2B, decontări comerciale, trezorerie și automatizarea relației dintre companii și bănci.
Iar până astăzi, cea mai mare tranzacție de plată prin Open Banking a depășit echivalentul a 1 milion de euro, în lei, ceea ce confirmă încrederea plătitorilor în plata cont-la-cont oferită de SmartPay. La polul opus, și plătitorii de sume mici-medii ne solicită accesul la metode moderne de plată, așa cum știu deja că există în alte piețe europene sau globale.
Banko.ro: Studiile de impact ale companiei indică faptul că Open Banking-ul poate reduce activitatea manuală de contabilitate cu până la 80%. Având în vedere că peste jumătate dintre companiile intervievate de dumneavoastră au menționat lipsa de educație digitală a utilizatorilor drept principala barieră de adopție, care este strategia concretă a Smart Fintech pentru a educa piața, dincolo de oferirea unei interfețe tehnice impecabile?
A.M.G.: Cea mai bună formă de educație este adopția prin utilitate concretă. De la studiul din 2023 până astăzi, utilizarea soluțiilor Smart Fintech a crescut constant, iar cele peste 45.000 de conexiuni active cu băncile din România, măsurate prin consimțăminte valide, arată că utilizatorii nu doar descoperă Open Banking-ul, ci îl folosesc.
Astăzi vedem adopția inclusiv în industrii non-financiare, non-tehnice și în companii din afara marilor orașe. Asta confirmă că bariera nu este lipsa de interes, ci modul în care tehnologia este prezentată. Când Open Banking-ul rezolvă o problemă reală, devine simplu de înțeles și adoptat.
De aceea, parteneriatele noastre merg dincolo de integrarea tehnică. Ele sunt construite în jurul sprijinului nostru continuu pentru situațiile concrete ale clienților partenerilor noștri, pentru că adopția se formează și prin încredere, alături de tehnologie. Suntem aproape de utilizatori, înțelegem provocările lor și lucrăm împreună cu partenerii pentru a oferi un serviciu local rapid, clar și relevant.
Banko.ro: În condițiile în care fiecare bancă a interpretat diferit specificațiile tehnice ale directivei PSD2, care au fost cele mai complexe provocări în procesul de normalizare a acestor interfețe și cum gestionați situațiile în care băncile își modifică API-urile de producție fără avertismente prealabile?
A.M.G.: În acest moment, în al 6-lea an de la autorizarea BNR, lipsa de uniformitate în implementarea tehnică a PSD2 este deja, în mare măsură, de domeniul trecutului. La Smart Fintech am reușit să aliniem interacțiunea cu băncile din România și să construim în SmartPG un strat de normalizare care reduce semnificativ efortul de integrare pentru partenerii noștri. Acolo unde a fost posibil, în special în zona de tranzacții bancare, date de cont, solduri, statusuri și răspunsuri operaționale, am adus informația într-un format unitar, stabil și ușor de consumat în aplicații terțe, ERP-uri, platforme financiare.
Evident, asupra modului de autentificare în aplicațiile băncilor nu putem interveni. Aici fiecare bancă decide propria combinație între securitate și experiența utilizatorului, iar noi credem că astăzi securitatea și un user experience bun pot coexista. Mai devreme sau mai târziu, băncile care prioritizează acest lucru vor fi câștigătoare.
În ceea ce privește modificările făcute de bănci în producție, le gestionăm prin monitorizare continuă, alerte operaționale, teste și intervenție rapidă asupra legăturilor cu băncile. Rolul SmartPG este tocmai să absoarbă această complexitate din relația cu băncile și să livreze prin Smart Accounts și SmartPay o infrastructură Open Banking predictibilă, operabilă și scalabilă.
Banko.ro: SmartPay utilizează standarde de securitate de ultimă generație, cum ar fi mTLS, semnături electronice calificate bazate pe certificate X.509 și OAuth2 integrat cu OpenID Connect. În contextul în care viitorul cadru PSD3 și Regulamentul PSR vor impune noi cerințe de partajare a datelor de mediu și comportament ale utilizatorilor pentru reducerea fraudelor, cum intenționați să integrați aceste cerințe complexe fără a îngreuna experiența de utilizare a consumatorului final?
A.M.G.: Evoluția către PSD3 și viitorul Regulament privind Serviciile de Plată (PSR) confirmă direcția în care industria se îndreaptă de câțiva ani: securitatea nu mai poate fi tratată ca un element separat de experiența utilizatorului, ci trebuie să devină o componentă invizibilă și inteligentă a acesteia. Noile cerințe introduse prin PSD3 și PSR vor extinde aria de analiză către elemente contextuale și comportamentale, inclusiv date privind dispozitivul utilizat, caracteristicile sesiunii, modelele de utilizare și alți indicatori relevanți pentru detectarea fraudelor. Din perspectiva noastră, cheia succesului nu constă în solicitarea unui număr mai mare de pași de autentificare, ci în creșterea inteligenței mecanismelor de evaluare a riscului. Cu siguranță, în viitorul apropiat, băncile vor trebui să ajusteze mecanismele curente de management al identității și al accesului.
La Smart Fintech, am construit încă de la început platforma SmartPay pe principii de security by design și privacy by design. Tehnologii precum mTLS, certificatele X.509 calificate, OAuth2 și OpenID Connect ne oferă deja o fundație solidă pentru gestionarea identității, autentificării și autorizării într-un ecosistem Open Banking complex. În open banking, Smart Fintech nu intră în posesia credențialelor utilizatorului; autentificarea și autorizarea se fac strict în aplicația băncii, unde Smart Fintech nu are vizibilitate și nu intervine. De aici și nivelul ridicat de securitate al unei operațiuni prin open banking. Între client și bancă nu mai există intermediar cu acces la informații cu potențial de risc (ex: detalii card).
Banko.ro: Plățile instant decontate în maximum 10 secunde reprezintă „noul normal” promovat intensiv la nivel european. Cum afectează faptul că doar o parte din băncile din România au implementat cu adevărat plățile instant în regim bulk capacitatea dumneavoastră de a oferi soluții unitare de plată de tip SmartPay pentru companiile mari care au nevoie de decontare instantanee la nivel de grup?
A.M.G.: Din perspectiva SmartPay, provocarea nu este generată de tehnologia Open Banking sau de capacitatea noastră de a iniția plăți în timp real, ci de nivelul de maturitate și uniformitate al infrastructurii bancare disponibile în piață. În prezent, există diferențe între instituțiile financiare în ceea ce privește gradul de suport pentru plăți instant, volumele procesabile, ferestrele operaționale și capacitatea de a susține scenarii complexe de tip bulk sau corporate. Pentru plățile single există obligativitate, însă regulamentul nu obligă explicit funcționalitatea bulk. Creează în schimb condițiile economice și competitive care o fac aproape inevitabilă la un moment dat. Pentru companiile mari, momentan prioritatea este automatizarea plăților bulk, acest lucru în sine aducând valoare adăugată.
Banko.ro: Din punct de vedere tehnic, cum influențează arhitectura „headless” a produsului Smart Accounts capacitatea partenerilor dumneavoastră de a dezvolta propriile interfețe personalizate și cum garantați că securitatea datelor este menținută în totalitate atunci când datele bancare sunt procesate direct în aplicațiile terților, fără a expune datele sensibile dincolo de sfera autorizată?
A.M.G.: Arhitectura headless a Smart Accounts înseamnă că separăm clar nivelul de infrastructură Open Banking de nivelul de experiență vizuală. Practic, Smart Fintech furnizează conectivitatea bancară, agregarea datelor, consimțământul, autorizarea, securitatea și logica de procesare, iar partenerii își pot construi propriile interfețe, adaptate brandului și fluxurilor lor de business.
Acest model oferă partenerilor flexibilitate foarte mare. Ei pot integra datele bancare în aplicații de cash management, ERP, contabilitate, credit scoring, personal finance management sau soluții pentru CFO și trezorerie, fără să fie obligați să folosească o interfață standard furnizată de noi. În același timp, noi păstrăm controlul asupra componentelor critice: conectarea la bănci, managementul consimțământului, autentificarea, autorizarea, auditul și trasabilitatea accesului.
Din punct de vedere al securității, principiul de bază este că partenerii nu primesc acces general la date bancare, ci doar acces limitat, explicit și auditat, în baza consimțământului utilizatorului final. Fiecare cerere este guvernată de scopuri de acces, token-uri, politici de autorizare și mecanisme de monitorizare. Datele sunt transmise prin canale securizate, iar expunerea lor este limitată la ceea ce este strict necesar pentru cazul de utilizare autorizat.
Pentru noi, arhitectura headless nu înseamnă transferul riscului către terți, ci control granular asupra modului în care datele sunt accesate și utilizate. Astfel, chiar dacă experiența utilizatorului este construită în aplicația partenerului, stratul critic de securitate și conformitate rămâne guvernat de Smart Fintech. În plus, fiecare integrare este tratată ca un parteneriat controlat, cu procese de cunoaștere a clientului, nu ca o simplă expunere de API-uri.
Banko.ro: Proiectul aplicației mobile Ryke a fost conceput ca un asistent financiar personal bazat pe Open Banking. Ce rol joacă Ryke în strategia pe termen lung a Smart Fintech: este o platformă de testare a noilor funcționalități înainte de a fi livrate în format B2B clienților dumneavoastră corporativi, sau rămâne un proiect de sine stătător adresat publicului larg?
A.M.G.: Ryke este un proiect de sine stătător, B2C, care a avut și are ca scop educarea consumatorilor, care prin intermediul aplicației pot experimenta cazuri de utilizare de open banking (agregare de date de la conturi la bănci diferite, generare link de plată sau cod QR pentru a cere bani unui prieten, plata unei facturi prin scanarea unui cod de bare etc.). Este o aplicație live, disponibilă în store și gratuită.
În același timp, Ryke a evoluat într-un framework de tip Financial Mobile Accelerator, care stă la baza mai multor proiecte fintech dezvoltate pentru clienții IT Smart Systems. Practic, acest framework permite lansarea rapidă de aplicații mobile deja echipate cu funcționalități de Open Banking. Pe această bază s-au dezvoltat inclusiv aplicații de loialitate și aplicații de mobile banking, ceea ce confirmă că Ryke nu este doar o aplicație B2C, ci și o bază tehnologică solidă pentru inovație financiară accelerată.
Banko.ro: În iulie 2022, ați reprezentat asociația europeană EDFA și ați prezentat Comisiei Europene recomandările oficiale pentru revizuirea directivei PSD2. Una dintre problemele semnalate atunci a fost lipsa de informare a personalului din sucursalele bancare cu privire la Open Banking. În ce măsură s-a îmbunătățit relația directă cu băncile în ultimii ani și cum pot fi obligate instituțiile financiare să își educe personalul în contextul noilor norme legislative?
A.M.G.: Aș aprecia că s-a îmbunătățit, însă mai este de lucru. Avem în continuare clienți care, atunci când contactează linia de suport a băncilor, au dificultăți reale în a comunica problemele pe care le au, iar operatorul înțelege mai greu sau incorect despre ce este vorba. Compensăm aceste situații cu un efort foarte mare din partea noastră, prin departamentul Smart Fintech de suport și client management; preluăm noi problemele pe care le întâmpină și jucăm un rol de mediator. Este costisitor și greu de susținut, însă este singura variantă prin care stăm aproape de clienții noștri.
Banko: În cadrul aceleiași prezentări la Comisia Europeană, ați dezbătut dacă băncile comerciale (ASPSP) ar trebui remunerate pentru a dezvolta API-uri premium de înaltă calitate. Având în vedere că Regulamentul PSR impune acum standarde de uptime extrem de stricte și eliminarea barierelor tehnice, care este poziția dumneavoastră actuală: ar trebui ca băncile să primească stimulente financiare pentru servicii premium, sau calitatea impecabilă a API-urilor trebuie tratată strict ca o obligație legală gratuită de conformitate?
A.M.G.: Nu susțin ideea unor seturi de API-uri duplicate ca funcționalitate – unele premium care ar merge impecabil și unele gratuite care să funcționeze asumat imperfect. Ar fi un model incorect față de cum a fost gândit open banking-ul la origini, când s-a publicat PSD2. Pentru că vorbim de servicii critice și cu impact important, nu este în regulă să îi oferi unui client un serviciu de plată „mai slab”; el trebuie să funcționeze perfect.
În același timp însă, este valid și argumentul pus pe masă de bănci: acestea sunt obligate să ofere gratuit o infrastructură care generează costuri semnificative și pe care nu o pot monetiza. Aici un răspuns ar putea fi crearea de API-uri premium cu funcționalități extinse care să nu genereze o concurență incorectă față de funcționalitățile de bază. Există de asemenea bănci care au început să construiască produse în oferta proprie bazate pe Open Banking – aceasta este de asemenea o direcție în care băncile pot beneficia indirect (ex: funcționalitatea de alimentare cont, top-up, prin tranzacții open banking cont-la-cont).
Banko.ro: Prin intermediul asociației RoFintech, ați pus bazele grupului de lucru ROBI (Romanian Open Banking Initiative). Care sunt cele mai mari bariere pe care ROBI încearcă să le elimine în prezent în dialogul cu BNR și cu asociațiile bancare, și cum plănuiți să accelerați adopția plăților de tip A2A la nivelul întregului ecosistem financiar autohton?
A.M.G.: ROBI – Romanian Open Banking Initiative – a fost creată din convingerea că dezvoltarea ecosistemului Open Banking din România necesită o colaborare mai strânsă între fintech-uri, bănci, autorități și furnizori de infrastructură. Adevărul este că există încă o serie de bariere care limitează valorificarea întregului potențial al Open Banking-ului și al plăților account-to-account (A2A).
Una dintre principalele provocări este lipsa unui nivel suficient de standardizare și armonizare a implementărilor API între instituțiile financiare. Chiar dacă toate băncile respectă cerințele de reglementare, experiența practică a furnizorilor terți și a comercianților poate varia de la o instituție la alta, și acest lucru doar din prezența unor mici detalii care diferă de la o bancă la alta. ROBI susține dialogul pentru creșterea interoperabilității și a predictibilității acestor servicii. În dialogul cu autoritățile, inclusiv cu Banca Națională a României și organizațiile reprezentative ale sectorului bancar, ne concentrăm pe identificarea unor mecanisme care să stimuleze inovarea fără a compromite securitatea și stabilitatea sistemului financiar. Implicarea și deschiderea Băncii Naționale au fost și sunt esențiale; ne bazăm pe și apreciem parteneriatul cu BNR sub forma unei viziuni pe termen mediu și lung.
În ceea ce privește accelerarea adopției plăților A2A, consider că succesul va veni din combinarea mai multor elemente. În primul rând, este nevoie de experiențe de utilizare comparabile sau chiar superioare plăților cu cardul. În al doilea rând, comercianții trebuie să înțeleagă beneficiile economice ale acestor soluții. În al treilea rând, este esențială dezvoltarea unor cazuri concrete de utilizare, care să demonstreze avantajele Open Banking pentru consumatori și companii.
Pe termen mediu, cred că plățile A2A vor deveni un complement important al infrastructurii tradiționale de plăți și vor contribui la creșterea competiției, reducerea costurilor și stimularea inovației în întregul ecosistem financiar românesc.
Banko.ro: Regulamentul PSR va obliga băncile să le ofere clienților un „Consent Dashboard” (tablou de bord al consimțămintelor) pentru a vizualiza și revoca accesul terților la datele lor. Considerați că acest instrument va spori cu adevărat încrederea consumatorilor în securitatea inovației fintech sau, dimpotrivă, există riscul ca băncile să folosească aceste tablouri de bord pentru a descuraja activ partajarea datelor financiare către furnizori independenți?
A.M.G.: Când discutăm de „Consent Dashboard”, aceasta este o funcționalitate corectă; clienții au dreptul să beneficieze de această informație într-un mod facil și transparent. Și un mecanism prin care, la fel de facil și transparent, să poată controla ce se întâmplă cu consimțământul lor – nu doar prin intermediul TPP-ului (Smart Fintech), ci și direct în aplicația băncii.
Acum câțiva ani aș fi spus că încrederea consumatorilor în produse de Open Banking va fi unul dintre obstacolele majore. Astăzi am o cu totul altă concluzie. Nu pentru că încrederea nu ar fi importantă – pentru că este esențială –, însă nu aici am identificat ezitările clienților și frânele în adopție, așa cum am menționat anterior. Elementul cel mai important este experiența digitală a consumatorului: câți pași are de făcut pentru a executa o acțiune, cât sunt de intuitivi și de clari acești pași. Aici este cheia, iar această experiență depinde foarte mult de calitatea serviciului de Open Banking expus de bancă, unde noi, ca TPP, nu avem un control foarte mare.
Banko.ro: Odată cu trecerea la Open Finance prin intermediul regulamentului FiDA, partajarea datelor va acoperi pensiile, asigurările, creditele și investițiile. Cum își pregătește Smart Fintech infrastructura SmartPG pentru a deveni un integrator financiar total și în ce măsură credeți că băncile românești sunt pregătite să renunțe la monopolul istoric asupra datelor extinse ale clienților lor pentru a intra în era inteligenței financiare?
A.M.G.: Dacă open finance va deveni realitate, infrastructura noastră este deja pregătită: fluxurile curente pot fi extinse pentru a prelua datele financiare extinse fără probleme și fără costuri foarte mari. Momentan însă există obstacole majore, voci puternice dinspre jucătorii tradiționali care se opun direcției de open finance, iar la nivel european legislația FIDA momentan stagnează. Adevărul este că în momentul acesta există șanse ca legislația să fie îngropată, iar în situația unei evoluții pozitive – în care se continuă totuși lucrul la FIDA – mă aștept la o perioadă de 5-10 ani pentru a avea ceva tangibil și pentru ca și clienții să poată beneficia de produse generate astfel.
Se depun eforturi considerabile, inclusiv prin intermediul EDFA (European Digital Finance Association) și prin intermediul asociațiilor naționale – RoFintech, în cazul României – pentru ca vocea fintech-urilor să fie auzită și FIDA să meargă mai departe. EDFA este un for pentru asociațiile naționale și reprezintă peste 3.000 de fintech-uri din Europa.
