Deși femeile reprezintă peste 54% din populația ocupată a României, ponderea lor scade la 21% în rândul specialiștilor în investiții și la doar 12% în senior management-ul din finanțe, arată datele Level 20 CEE și ROPEA. Am stat de vorbă cu reprezentantele Women in Finance — asociația lansată oficial la Banca Națională a României — despre punctul exact în care se pierde acest potențial și despre mecanismele prin care organizația vrea să transforme mentoratul clasic în sponsorship real. Discuția merge mai departe, cu trei voci din piață: despre identitatea digitală și conformitatea AML/eIDAS, despre embedded lending și finanțarea IMM-urilor pe bază de date tranzacționale, despre gestiunea prudențială a riscului de credit și despre cum arată, în era AI, un banking mobil construit pentru wellbeing financiar, nu doar pentru plăți.
Banko.ro: Datele publicate de Level 20 CEE și ROPEA arată că, deși femeile constituie peste 54% din populația ocupată din România, ponderea lor coboară la 21% în rândul specialiștilor în investiții și la doar 12% în pozițiile de senior management din finanțe. Din perspectiva experienței voastre cumulate în banking, fintech și reglementare, în ce punct exact al traseului profesional se produce această pierdere de potențial și de ce mecanismele clasice de promovare internă din bănci eșuează în a converti baza masivă de talente feminine în lideri executivi?
WiF: Nu credem că există un singur moment în care femeile „ies” din traseul către leadership. Mai degrabă, există o acumulare de mici diferențe care devin foarte vizibile pe măsură ce crește senioritatea.
La începutul carierei, femeile sunt foarte bine reprezentate și performează la fel de bine. Diferența începe să apară în momentul în care promovarea nu mai depinde exclusiv de competență și rezultate, ci și de vizibilitate, acces la rețele relevante, sponsorship și expunere la proiectele care construiesc profilul unui viitor lider.
Mai există și un fenomen subtil: femeile tind să aștepte să fie foarte bine pregătite înainte de a ridica mâna pentru următorul rol, în timp ce organizațiile încă recompensează frecvent disponibilitatea de a te expune și de a-ți asuma riscuri.
De aceea, problema nu este lipsa talentului feminin. Talent există din abundență. Provocarea este să construim mecanisme prin care acest talent să ajungă în mod firesc în pozițiile în care se iau deciziile.
Banko.ro: Misiunea Women in Finance pornește de la principiul conform căruia performanța este egală cu potențialul diminuat de interferențe. Care sunt cele mai nocive trei „interferențe” specifice pe care le-ați identificat în piața financiară locală – de la lipsa transparenței în numirile de consiliu până la sindromul impostorului și deficiențele de rețea – și cum intervine concret asociația pentru a elimina aceste fricțiuni?
WiF: În top 3 putem distinge: vizibilitatea insuficientă, accesul limitat la rețele relevante și autocenzura profesională.
Prima este vizibilitatea. Poți fi extraordinar de bun în ceea ce faci, dar, dacă rezultatele tale nu sunt cunoscute dincolo de echipa imediată, accesul la oportunități devine mai dificil.
A doua este rețeaua. Multe dintre oportunitățile profesionale importante nu apar într-un anunț de job. Ele apar într-o conversație, într-o recomandare sau atunci când cineva spune, într-o încăpere în care tu nu ești prezentă: „Cred că ea ar fi foarte bună pentru rolul acesta.”
A treia este autocenzura. Femeile își pun uneori întrebarea „Sunt suficient de pregătită?” mult după momentul în care competențele lor ar justifica deja pasul următor.
Women in Finance încearcă să intervină exact aici: construim comunitate, creăm vizibilitate, facilităm accesul la lideri și dezvoltăm contexte în care femeile se pot recomanda, susține și provoca reciproc.
Nu vrem doar să le spunem femeilor „Aveți mai multă încredere în voi”. Vrem să construim și ecosistemul care transformă competența în oportunitate.
Banko.ro: Alegerea Băncii Naționale a României pentru găzduirea evenimentului de lansare oficială a Women in Finance a transmis un semnal puternic pieței. Dincolo de prestigiul forului monetar, ce mesaj programmatic ați dorit să transmiteți instituțiilor bancare tradiționale și autorităților de supraveghere prin asumarea acestei tribune instituționale?
WiF: Am vrut ca lansarea să transmită foarte clar că Women in Finance nu este doar un network profesional și nici o conversație exclusiv despre diversitate.
Este o conversație despre viitorul industriei financiare din România și despre calitatea leadershipului din această industrie.
Faptul că lansarea a avut loc la Banca Națională a României a așezat această conversație acolo unde credem că îi este locul: în centrul ecosistemului financiar.
Mesajul nostru către bănci, fintech-uri, autorități și celelalte instituții financiare este simplu: diversitatea în leadership nu trebuie privită ca o temă periferică de HR. Este o temă de competitivitate, de calitate a deciziei și, în final, de performanță a industriei.
Banko.ro: Doamnă Dragomir, în calitatea dumneavoastră de Country Manager Evrotrust, coordonați implementarea soluțiilor de identificare digitală și semnătură electronică calificată conforme cu standardele europene eIDAS și normele AML. Cum reușește o instituție financiară să împace cerințele de conformitate drastice impuse de supraveghetori cu necesitatea comercială de a asigura un parcurs de deschidere de cont sau contractare de credit complet digital, fluid și fără abandon din partea clientului?
V.D.: Cheia stă în a nu trata conformitatea și experiența digitală ca pe doi poli opuși, ci în a muta complexitatea în infrastructură, nu în experiența clientului.
Identificarea electronică Evrotrust este notificată eIDAS la nivel de asigurare Substanțial și Înalt, conform articolului 9 din regulament. Practic, o instituție financiară care folosește acest tip de identificare îndeplinește automat cerințele AMLR de cunoaștere a clientului (KYC).
Un al doilea element esențial este reutilizarea identității. Asta înseamnă că, la un credit sau la orice produs ulterior, clientul nu mai reia procesul de identificare – se plătește doar costul semnăturii, nu și cel al identificării repetate. Este exact tipul de fricțiune eliminată care reduce abandonul în parcursul digital.
Din punct de vedere tehnic, întregul flux – identificare, semnătură electronică calificată (QES) și livrare electronică calificată (e-Delivery) – poate fi orchestrat automat prin API sau Web SDK, fără ca utilizatorul să perceapă că trece prin platforme sau furnizori diferiți. Din perspectiva lui, totul se întâmplă într-un singur ecran, în câteva minute.
În același timp, fiecare pas al procesului generează un raport de evidență calificat, arhivabil, care oferă instituției exact tipul de probă opozabilă juridic cerută de un auditor sau supraveghetor – fără ca acest lucru să fie vizibil sau împovărător pentru client.
Practic: conformitate maximă pentru supraveghetor, fricțiune minimă pentru client – pentru că cele două nu se exclud, ci se susțin reciproc.
Banko.ro: Ați declarat că femeile din România trăiesc o „epocă de aur”, având acces la independență financiară, educație și oportunități de afirmare profesională superioare oricărei generații din trecut. Cum se transpune acest avantaj istoric la nivelul sănătății profesionale zilnice, evitând capcana epuizării (burnout) și presiunea perfecțiunii impusă de cerințele rigide ale mediului corporativ?
V.D.: Poate acesta este paradoxul generației noastre. Avem mai multe oportunități profesionale decât generațiile de femei dinaintea noastră, dar uneori transformăm această libertate într-o nouă formă de presiune: sentimentul că trebuie să le facem pe toate și să le facem perfect.
Credem că următoarea etapă a emancipării profesionale este și libertatea de a spune: nu trebuie să demonstrez permanent că pot totul.
Leadershipul sustenabil înseamnă să știi unde ai cel mai mare impact, să construiești echipe în care ai încredere, să delegi și să accepți că performanța pe termen lung nu se construiește printr-un sprint permanent.
Succesul nu ar trebui măsurat în numărul de ore în care suntem disponibile, ci în calitatea deciziilor, impactul creat și capacitatea de a construi ceva care funcționează și fără prezența noastră permanentă.
Banko.ro: Doamnă Dragnea, prin activitatea din cadrul Softloans, promovați creditarea integrată (embedded lending), un mecanism prin care întreprinderile mici și mijlocii pot accesa lichiditate direct din softurile de contabilitate, platformele de e-commerce sau terminalele de plată pe care le folosesc zilnic. Cât de pregătit este sectorul antreprenorial din România să adopte o finanțare bazată exclusiv pe analiza datelor tranzacționale în timp real, renunțând la garanțiile imobiliare și dosarele financiare tradiționale?
D.D.: Cred că România este pregătită pentru această tranziție, dar nu uniform și, mai ales, nu peste noapte. Antreprenorii nu își doresc neapărat „embedded lending” sau „Open Banking”. Ei își doresc acces mai rapid la bani, mai puține documente și un proces în care finanțatorul să înțeleagă businessul așa cum funcționează el în realitate.
Iar aici datele tranzacționale schimbă fundamental lucrurile. Dacă pot vedea, cu acordul companiei, cum evoluează încasările, sezonalitatea, concentrarea veniturilor, obligațiile recurente și capacitatea reală de rambursare, pot construi o imagine mult mai actuală decât cea oferită de un bilanț care descrie compania la un anumit moment din trecut. Pentru IMM-uri, aceasta poate însemna trecerea de la întrebarea „Ce active poți pune garanție?” la întrebarea mult mai relevantă: „Cât de sănătos este businessul tău și ce capacitate reală are de a genera cash?”
Companiile de e-commerce, retail, servicii sau cele care lucrează deja intensiv cu plăți digitale vor adopta probabil primele astfel de modele, pentru că datele există deja. Pentru noi nu este teorie – am văzut deja acest tipar pe piețele baltice, unde e-commerce-ul și retailerii au adoptat cel mai rapid finanțarea bazată pe date, tocmai pentru că datele erau deja disponibile.
Provocarea principală nu mai este tehnologia. Este încrederea: antreprenorul trebuie să înțeleagă foarte clar ce date oferă, cine le vede și în ce scop sunt folosite.
Cred că, atunci când beneficiul este evident – răspuns rapid, mai puține documente, finanțare adaptată businessului și, în anumite modele, fără garanții imobiliare –, adopția vine mult mai natural.
Banko.ro: Cu o experiență îndelungată în sectorul instituțiilor financiare nebancare și în managementul creanțelor, cunoașteți comportamentul de plată al debitorilor în momente de presiune inflaționistă și volatilitate a ratelor dobânzilor. Care sunt măsurile de gestiune prudențială pe care un creditor etic trebuie să le impună pentru a preveni supraîndatorarea companiilor și ce semnale timpurii de degradare a bonității trebuie monitorizate pe platformele digitale?
D.D.: Pentru mine, creditarea responsabilă începe cu o regulă foarte simplă: faptul că poți acorda un credit nu înseamnă automat că trebuie să îl acorzi. Un creditor trebuie să analizeze capacitatea reală de rambursare a companiei, nu doar eligibilitatea ei formală.
Asta înseamnă să te uiți la cash-flow, la sezonalitate, la gradul de îndatorare, la concentrarea veniturilor, la obligațiile fiscale și financiare existente și, foarte important, la scenariul în care businessul performează mai slab decât astăzi. Într-un model digital ai însă un avantaj uriaș: riscul nu mai trebuie evaluat doar în momentul acordării finanțării. Îl poți urmări pe parcurs.
Primele semnale de degradare apar de multe ori înaintea unei întârzieri efective la plată: scăderea constantă a încasărilor, volatilitatea tot mai mare a cash-flow-ului, utilizarea frecventă a overdraftului, apariția unor noi credite, întârzieri la plata taxelor sau salariilor, reducerea soldului mediu, creșterea plăților respinse ori schimbarea semnificativă a comportamentului tranzacțional.
Niciunul dintre aceste elemente, luat separat, nu înseamnă automat că o companie va intra în dificultate. Importantă este combinația lor și schimbarea de comportament față de propriul istoric al companiei. De aceea, cred că viitorul managementului riscului nu este doar „approve or decline”, ci early warning și intervenție timpurie.
Uneori, cea mai responsabilă decizie este să nu mărești expunerea. Alteori, poate fi să ajustezi ritmul rambursării, să restructurezi sau să discuți cu antreprenorul înainte ca problema să devină default.
Tehnologia ne permite să vedem dificultatea mai devreme. Etica ține de ceea ce alegem să facem cu această informație.
Banko.ro: Ați subliniat adesea distincția dintre predictibilitatea carierelor din trecut și dinamica extrem de fluidă din prezent, evocând principiul conform căruia soliditatea profesională la firul ierbii primează în fața titulaturilor formale. Cum trebuie să își construiască un tânăr specialist în finanțe „bagajul de competențe” pentru a rămâne relevant pe o piață dominată de restructurări rapide și automatizare?
D.D.: Cred tot mai puțin în cariera construită exclusiv în jurul unei titulaturi și tot mai mult în cariera construită în jurul unui portofoliu de competențe transferabile.
Pentru un tânăr profesionist din finanțe, fundația rămâne esențială: trebuie să înțeleagă businessul, economia, riscul și mecanismele financiare. Nu cred că poți compensa lipsa fundamentelor doar prin tehnologie.
Dar peste această fundație aș construi trei lucruri: data literacy, înțelegerea tehnologiei și capacitatea de a influența oameni și decizii.
AI va prelua foarte multe task-uri, inclusiv unele pe care astăzi le considerăm sofisticate. Avantajul competitiv al omului va fi din ce în ce mai puțin capacitatea de a executa un proces și din ce în ce mai mult capacitatea de a formula problema corect, de a pune întrebările bune, de a conecta informații din domenii diferite și de a lua decizii atunci când răspunsul nu este evident.
Aș adăuga aici și ceva ce mi se pare extrem de important: să înțelegi businessul la firul ierbii. Să știi ce se întâmplă cu adevărat într-o companie, cu un client, cu un produs sau într-un proces operațional. Titlurile se schimbă foarte repede; această înțelegere rămâne.
Și, în final, trebuie să poți comunica. Poți avea cea mai bună analiză din lume, dar, dacă nu poți explica simplu o problemă complexă și nu poți aduce oamenii în jurul unei decizii, impactul tău va fi limitat.
Într-o piață care se schimbă atât de repede, nu mai poți construi competențe doar pentru următorul job. Trebuie să le construiești pentru următoarele zece joburi – dintre care probabil jumătate încă nici nu există.
Banko.ro: Doamnă Dumitrașcu, în rolul de Head of Digital Sales la ING Bank România, gestionați infrastructuri unde decizia de conversie sau abandon a unui produs de creditare/economisire se ia în câteva zeci de secunde pe ecranul telefonului mobil. Cum echilibrați rigoarea tehnică absolută – optimizarea vitezei de încărcare, arhitectura datelor și conformitatea cu cerințele stricte de consimțământ GDPR – cu livrarea unei experiențe empatice și simple pentru utilizator?
S.D.: Pentru mine, o experiență digitală bună este cea în care clientul nu simte complexitatea din spate. Siguranța, riscul, datele și conformitatea sunt necesare, dar ele nu ar trebui să devină povara utilizatorului.
În digital, fiecare secundă și fiecare pas în plus contează. Google arăta într-un studiu devenit reper că 53% dintre vizitele pe mobil sunt abandonate dacă o pagină are nevoie de mai mult de trei secunde să se încarce. Iar cercetările Nielsen Norman Group merg în aceeași direcție: cu cât îi cerem utilizatorului mai mult efort mental pentru a înțelege o interfață, cu atât experiența devine mai dificilă.
De aceea, cred că empatia în digital înseamnă în primul rând să respecți timpul și atenția utilizatorilor. Ne uităm la date ca să vedem unde se opresc, unde ezită sau abandonează, dar vorbim și cu ei ca să înțelegem de ce.
În final, tehnologia bună este aproape invizibilă: clientul simte doar că lucrurile sunt simple, rapide și sigure. Iar aceasta este, pentru mine, una dintre cele mai concrete forme de empatie în digital.
Banko.ro: Ați evidențiat importanța adaptării ofertei bancare la profilul noilor generații de clienți (digital natives), care solicită instrumente mobile interactive, orientare către sustenabilitate (credite eco) și transparență completă a costurilor. Cum reușește o bancă de prim rang să integreze aceste cerințe de tip „lifestyle” fără a dilua rigoarea analizei de risc de credit specifică sistemului bancar?
S.D.: Cred că noile generații nu cer neapărat produse financiare mai simple, ci experiențe mai simple în a le accesa. Un credit poate avea în spate modele de risc foarte sofisticate, fără ca procesul prin care clientul îl accesează să fie complicat.
Așteptările sunt construite astăzi de experiențe precum Google, Apple, Spotify sau Netflix: rapiditate, transparență, personalizare și sentimentul că utilizatorul are control. Cercetările Salesforce arată, de altfel, că experiența oferită de o companie a devenit aproape la fel de importantă pentru clienți ca produsele și serviciile sale.
Cred că aici este provocarea pentru banking: să aducem aceeași naturalețe în relația oamenilor cu banii, fără să renunțăm la rigoarea care protejează atât clientul, cât și banca.
Pentru mine, simplitatea și rigoarea nu sunt deloc în opoziție. Dimpotrivă, uneori cea mai sofisticată tehnologie este cea pe care clientul nici nu o observă. El simte doar că lucrurile sunt clare, relevante și că poate lua o decizie financiară cu încredere.
Banko.ro: Platforma banko.ro urmărește constant modul în care deciziile financiare pot fi decodificate și simplificate pentru publicul larg. Din perspectiva canalelor mobile bancare, cum poate o aplicație precum HomeBank să depășească statutul de simplu utilitar de plăți pentru a deveni un instrument activ de educare financiară și dezvoltare a obiceiurilor sănătoase de economisire în rândul utilizatorilor?
S.D.: Cred foarte mult în ideea de educație financiară prin experiență, nu doar prin conținut.
Putem publica sute de articole despre economisire, dar momentul cu adevărat relevant este atunci când clientul tocmai și-a primit salariul, când vede că a cheltuit mai mult într-o anumită categorie sau când are posibilitatea să pună automat deoparte o sumă mică.
Acolo poate interveni aplicația.
Viitorul mobile bankingului este, din punctul meu de vedere, mai puțin despre „Unde apăs ca să fac un transfer?” și mai mult despre „Ce mă ajută aplicația să fac mai bine cu banii mei?”
Prin insight-uri personalizate, automatizarea economisirii, obiective financiare, explicații simple și intervenții făcute în momentul potrivit, aplicația poate deveni un partener financiar.
Și cred că aceasta este una dintre cele mai mari oportunități pentru banking în următorii ani: să trecem de la transaction banking la financial wellbeing.
Banko.ro: Doamnelor, pe măsură ce sistemul bancar integrează algoritmi avansați de machine learning și agenți autonomi de inteligență artificială în evaluarea riscului, detectarea fraudelor și alocarea de capital, care rămân atuurile umane decisive pe care tehnologia nu le poate substitui? În ce măsură abilitățile de inteligență emoțională, negociere strategică și viziune holistică oferă femeilor din finanțe un avantaj competitiv în noul context tehnologic?
WiF: AI va deveni extraordinar de bun la analiză, identificarea patternurilor, simularea scenariilor și automatizarea deciziilor repetitive.
Dar organizațiile nu sunt doar sisteme de date. Sunt sisteme umane.
Capacitatea de a interpreta contextul, de a construi încredere, de a negocia interese contradictorii, de a lua o decizie atunci când informația este incompletă și de a mobiliza oameni în jurul unei viziuni rămâne profund umană.
Inteligența emoțională devine, paradoxal, mai valoroasă într-o lume cu mai multă inteligență artificială.
Nu am spune însă că acestea sunt exclusiv „abilități feminine”. Ar fi o simplificare. Sunt competențe de leadership pe care multe femei le-au dezvoltat foarte bine și care vor deveni tot mai valoroase.
În viitor, avantajul nu va aparține celui care știe mai multe lucruri decât AI-ul, ci celui care știe ce întrebare să îi pună, ce decizie să ia și cum să aducă oamenii împreună pentru a o transforma în realitate.
Banko.ro: În mediul financiar corporativ global se discută din ce în ce mai mult despre limitările mentoratului tradițional de consiliere și necesitatea trecerii la „sponsorship” – asumarea activă de către liderii consacrați a recomandării și promovării directe a tinerelor profesioniste pentru posturi executive și comitete de decizie. Ce mecanisme concrete dezvoltă Women in Finance pentru a asigura această susținere directă în rândul comunității sale?
WiF: Mentoratul este important, dar există o diferență esențială între un mentor și un sponsor.
Mentorul vorbește cu tine. Sponsorul vorbește despre tine atunci când tu nu ești în cameră.
Iar pentru accesul la poziții de leadership, al doilea mecanism poate fi decisiv.
De aceea, vrem să construim în Women in Finance nu doar relații de mentorat, ci o cultură de sponsorship: lideri care cunosc suficient de bine femeile din comunitate încât să le poată recomanda pentru roluri, board-uri, proiecte, paneluri sau alte oportunități de vizibilitate.
Construim acest lucru prin programele noastre de mentorship și leadership, prin întâlniri în grupuri mai mici, prin expunerea membrelor comunității și prin conectarea generațiilor diferite de lideri.
Ambiția noastră este ca, atunci când apare o oportunitate importantă în industria financiară și cineva întreabă „Pe cine recomandați?”, în încăpere să existe întotdeauna și câteva nume foarte bune de femei.
Banko.ro: Privind la transformarea sistemului financiar din România pe parcursul următorilor ani, care este indicatorul principal prin care Women in Finance își va măsura succesul strategic: dublarea ponderii femeilor în pozițiile executive din fondurile de investiții și bănci, apariția primelor conduceri executive paritare în marile instituții de credit sau o schimbare profundă a culturii organizaționale din întreaga piață?
WiF: Sigur că vrem să vedem mai multe femei în board-uri, în executive committees, în investiții, fintech și în poziții de CEO. Și da, cifrele contează, pentru că ne arată dacă progresul este real.
Dar succesul nostru nu va fi momentul în care vom putea bifa un anumit procent.
Succesul va fi atunci când prezența femeilor în pozițiile de putere și decizie din industria financiară nu va mai fi o excepție suficient de rară încât să devină subiect de conversație.
Ne-ar plăcea ca, peste câțiva ani, să nu mai fie nevoie să explicăm de ce diversitatea contează. Să fie pur și simplu parte din felul în care industria își construiește leadershipul.
Și poate cel mai frumos indicator va fi altul: când o femeie aflată la începutul carierei va privi către vârful industriei financiare românești și va vedea atât de multe modele diferite de leadership feminin, încât nu se va mai întreba „Oare este posibil și pentru mine?”, ci doar „Care este drumul pe care vreau să îl aleg?”
Ca observație de conținut, textul este deja foarte bun pentru un interviu. Aș verifica însă separat afirmațiile tehnice foarte categorice din răspunsul despre Evrotrust/eIDAS/AMLR, în special formularea „îndeplinește automat cerințele AMLR”, deoarece aici nu mai vorbim de gramatică, ci de acuratețe juridică/reglementară.
