Riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare din România, în condițiile în care aproximativ 80% dintre cele 124 de proiecte cu care lucrează Asociația Română a Băncilor (ARB) sunt legate de acest risc, a declarat președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, la Profit Financial Forum 2026.
„Din perspectivă contextuală, dar și economică, principala provocare a industriei bancare este cea a riscului legislativ. (…) Noi spuneam că probabil vor fi iar niște inițiative legislative. În primele 20 de zile ale lui septembrie am fost în Parlament de 11 ori. Niciodată să vorbim despre piață, despre economie, despre informațiile, despre cunoașterea, despre resursele industriei bancare pentru economia românească, ci mereu pentru a crea defensivă la o percepție relativ ostilă a deciziei românești vizavi de bănci. Și asta rămâne principala problemă. Asociația Româna Băncilor lucrează cu 124 de proiecte din care vreo 80% țin de riscul legislativ. Asta este mult”, a afirmat Florin Dănescu.
Inițiative legislative care ar putea afecta dobânzile și contractele de credit
Reprezentantul ARB a atras atenția asupra unor inițiative legislative care ar putea afecta mecanismele de calcul al dobânzilor și derularea contractelor de credit.
„Cam asta este, din păcate, principala barieră pe care o vede industria bancară, riscul legislativ. După cum știți, evenimentul ăsta neplăcut, cu privire la concluziile Consiliului Concurenței, a fost respins vehement de către bănci. Nu v-am obișnuit cu asemenea vehemențe niciodată în istorie, asta spune ceva, cel puțin prin vocea Asociației Române a Băncilor. Toate băncile sunt în instanță cu acest subiect, dar în Parlament, și la invitația Consiliului Concurenței și a unor parlamentari, există o inițiativă legislativă care urmărește, practic, suspendarea dobânzilor. Vă sună cunoscut? Și ANPC-ul a avut o inițiativă cu un an jumate parcă în urmă, care urmărea același lucru. Ordinul ANPC-ului, practic, spunea înlocuiți dobânda cu altă formulă, dacă nu suspendați-o. Asta ar fi însemnat, ca să ne facem cunoscută meseria, ar fi însemnat că, dacă executai acel ordin și nu te duceai în instanță, creditarea trebuia oprită, că nu aveai dobândă de calcul, rambursările trebuiau oprite pentru că nu aveai dobândă de calcul, debitorii care nu mai rambursau treceau pe răi plătnici, și așa mai departe. Deci este uimitor pentru noi, profesioniști din domeniu, cât rău poate să facă o inițiativă legislativă, și uneori ne dăm seama că efectele ei nu sunt nici măcar percepute. Ne ferim să credem că sunt percepute și se continuă cu aceste inițiative”, a spus Florin Dănescu.
Stabilitatea sistemului bancar și nivelul redus al intermedierii financiare
În opinia sa, stabilitatea sistemului bancar reprezintă un avantaj pentru economia românească, însă nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o problemă.
„Economic, industria bancară v-a obișnuit deja cu acest mesaj, probabil că stabilitatea, reziliența industriei bancare a fost unul din punctele esențiale care ne-au ajutat în evaluările agențiilor de rating, de obicei scris între primele rânduri ale analizelor lor. Asta are și un cost și trec la principalul obiectiv al industriei bancare din România, problema potențialului, problema întinderii bancarizării din România, problema intermedierii financiare, adică, eu știu, credit alocat de către băncile din România, companiilor și populației raportate la PIB, ultima cifră din Europa. Deci aici e principalul obiectiv al industriei bancare de foarte mult timp și va mai fi mult timp”, a explicat Florin Dănescu.
Taxa pe cifra de afaceri: băncile au propus 1% în 2023, Guvernul a stabilit 2%
Președintele executiv al ARB a spus, miercuri, la același eveniment, că băncile au propus Guvernului, în 2023, introducerea unei taxe temporare de 1% pe cifra de afaceri, pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar. Executivul a decis însă aplicarea unei cote de 2%, majorată ulterior la 4%.
„Noi ne-am dus în 2023 la Guvern, spunând, uite, deficitul este 5,6, cam atât era, mergem într-o direcție foarte periculoasă și noi considerăm și ne oferim să participăm la un efort comun al tuturor industriilor din România și sugerăm, dumneavoastră calculați și decideți, să contribuim pe o perioadă determinată cu 1% pe cifra de afaceri. (…) la sfârșitul anului ne adunăm împreună, transparent, vorbim cu societatea, cu presa, care e rezultatul, ce s-a obținut, cu cât am ajutat, dacă e cazul să continuăm, dacă nu, punând în problemă și eficiența cheltuielilor bugetare, că altfel nu ai cum să mergi așa auditabil. Și răspunsul a venit chiar a doua zi, spunând: băncile vor plăti 2%”, a afirmat Florin Dănescu.
Potrivit acestuia, majorarea ulterioară a taxei pe cifra de afaceri a dus povara fiscală totală a băncilor la aproximativ 33%, în medie, cu diferențe semnificative între instituțiile de credit.
„Și apoi a venit, asta era în perioada în care funcția de premier era din eșichierul de stânga al politicii, din partea stângă a eșichierului politic, și apoi am avut un premier din partea dreapta al eșichierului politic care a zis, vă mai adăugăm 2%, 4%. Cât înseamnă asta? Se adaugă pe medie cam 17% peste cei 16% impozit profit. Cam 33% sumă. Nu este uniform. Cu cât cifra de afaceri este mai mare, taxa totală este mai mică, dar pe medie este 33%, extrema dreaptă sau băncile care plătesc cel mai mult fiind undeva la 70%”, a explicat președintele executiv al ARB.
