România are astăzi o oportunitate majoră de a transforma piețele de capital, sistemul de pensii private şi sectorul asigurărilor în piloni mai puternici ai finanțării economiei reale. Aceasta este concluzia centrală a preşedintelui Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, în contextul publicării de către Comisia Europeană a Pachetului de primăvară al Semestrului European 2026.
Raportul de țară relevă atât decalajele semnificative ale piețelor financiare româneşti față de media europeană, cât şi potențialul considerabil de creştere. Petrescu subliniază că ASF vede în aceste date nu o critică, ci un indicator al spațiului disponibil pentru dezvoltare.
Datele Comisiei Europene: un decalaj major
Cifrele prezentate în raportul european sunt importante pentru starea actuală a piețelor financiare din România:
• Capitalizarea bursieră a acțiunilor listate a ajuns la 12,4% din PIB în trimestrul al doilea din 2025, față de media UE de 67,9%;
• Activele financiare ale gospodăriilor reprezentau, la finalul anului 2024, aproximativ 63% din PIB, față de 212% în UE;
• Activele financiare pe cap de locuitor se situau la aproximativ 11.900 de euro, față de circa 85.000 de euro în Uniunea Europeană;
• Aproximativ 71% din finanțarea investițiilor firmelor româneşti provine din surse interne, peste media UE, reflectând dependanța redusă de piețele de capital.
Aceste cifre trebuie interpretate ca indicatori ai unui spațiu semnificativ de creştere, a subliniat Petrescu, respingând o interpretare pesimistă a datelor.
Piețele financiare non-bancare: infrastructură esențială
Din perspectiva preşedintelui ASF, piețele financiare non-bancare nu sunt o componentă marginală a economiei, ci o infrastructură critică pentru competitivitate şi reziliență. O economie modernă, susține Petrescu, are nevoie de:
• piețe de capital funcționale care să ofere companiilor alternative la creditarea bancară;
• investitori instituționali puternici (fonduri de pensii, companii de asigurări);
• asigurări relevante pentru protecția oamenilor şi a companiilor;
• pensii private solide care să asigure securitate financiară pe termen lung;
• un nivel mai ridicat de încredere financiară în rândul populației.
Progrese înregistrate, dar decalaje de recuperat
Preşedintele ASF recunoaşte că România a făcut progrese vizibile în ultimii ani: piața de capital a înregistrat paşi importanți, interesul pentru investiții a crescut, sistemul de pensii private este pe un trend ascendent, iar educația financiară a căpătat vizibilitate publică.
Cu toate acestea, decalajele față de media europeană rămân substanțiale. Mesajul cheie al lui Petrescu este că potențialul României poate fi valorificat prin maturizarea piețelor financiare, prin investitori mai bine informați şi prin instituții care lucrează consecvent pentru stabilitate şi dezvoltare.
Piața de capital, viitor canal de finanțare pentru companii
Un accent special este pus pe rolul pieței de capital ca alternativă la finanțarea internă şi bancară a companiilor româneşti. Preşedintele ASF consideră că aceasta poate deveni, în anii următori, un canal mai puternic prin care companiile să atragă resurse pentru investiții, inovare şi extindere — cu condiția ca ecosistemul financiar să se dezvolte echilibrat.
România are antreprenori, companii cu potențial de creştere şi investitori tot mai interesați de alternative la instrumentele tradiționale, conchide Petrescu.
