Este vorba despre Ordinul 438/2016 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 525 din data de 13 iulie 2016. Actul administrativ normativ este emis în temeiul prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d), ale art. 26 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub dosarul nr. 2815/2/2026, BCR a încercat să suspende de la executare ordinul în cauză, pentru a putea avea acces neîngrădit la dosarul deschis de Consiliul Concurenței privind manipularea ROBOR. Banca a chemat în judecată atât consiliul cât și președintele acestuia.
Prin Sentința civilă nr. 876/2026, pronunțată la data de 22 mai 2026, curtea de apel a respins cererea ca neîntemeiată și a constatat că președintele Consiliului Concurenței nu are calitate procesuală în cauză.
De ce deranjează ordinul emis de Consiliul Concurenței
Încă din partea introductivă a actului normativ, se stipulează faptul că accesul la dosarul Consiliului Concurenţei constituie una dintre garanţiile procedurale menite a contribui la respectarea principiului egalităţii de tratament şi a dreptului la apărare.
Problema majoră este aceea că acest acces poate avea loc abia după finalizarea investigației și comunicarea raportului întocmit. Nu este permisă studierea dosarului pe durata investigației. Mai mult, chiar și după finalizare, accesul nu este unul total. Spre exemplu, nu pot fi studiate proiectele, opiniile sau notele compartimentelor Consiliului sau corespondența instituției cu alte autorități publice sau cu Comisia Europeană / alte autorități de concurență din UE.
Deși sentința Curții de Apel București putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție într-un termen de 5 zile, BCR nu a exercitat calea de atac.
