București — Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimele decenii, bazat preponderent pe consum, finanțat prin deficit și alimentat de importuri, și-a atins limita, avertizează Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Într-un context macroeconomic marcat de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o datorie publică în creștere accelerată, experții financiari propun o reconfigurare urgentă a economiei către productivitate și investiții.
Cifrele care indică epuizarea modelului actual
România se confruntă cu un tablou macroeconomic complex, în care încetinirea creșterii economice se suprapune cu dezechilibre fiscale majore. Președintele AAFBR a subliniat discrepanța dintre nivelul de consum al românilor, care a ajuns la 94% din media europeană, și productivitatea reală, situată la doar 78%. Diferența este acoperită, în mod nesustenabil, prin împrumuturi.
„Trei cifre pe care, din punctul meu de vedere, nu le putem ocoli: creşterea economică a fost de doar 0,7% în 2025, iar anul acesta, dacă ne uităm, în cel mai bun caz va fi cumva la limita dintre stagnare şi recesiune; avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, aproximativ 11% – suntem şi noi, în sfârşit, campioni la ceva, şi unul dintre cele mai mari deficite – 9,3% din PIB în 2024 şi cu eforturi foarte mari tindem să ne ducem către 6% în acest an, iar datoria publică se apropie de 60%” , a explicat Flavius Valentin Jakubowicz.
Acesta a atras atenția că decizia de a schimba modelul economic nu mai este opțională: „(…) modelul care a adus România până aici – construit pe consum, finanţat prin deficit şi alimentat prin importuri – şi-a atins limita. Nu este o opinie personală şi nu este o opinie generală. Este o concluzie care se citeşte în date. […] Întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul. Este dacă-l schimbăm prin decizie sau printr-o criză” .
Riscul de rating și costul incertitudinii politice
Într-un mediu european în care zona euro crește cu doar 0,8%, iar „banii ieftini” au dispărut, România se află într-o poziție vulnerabilă pe piețele internaționale de capital.
„Adevărul din spatele acestor cifre este unul destul de simplu: creşterea economică de 2,5 – 3%/an a ajuns la potenţialul ei maxim şi nu s-a transformat într-o prosperitate durabilă, ci în inflaţie şi într-un deficit extern. O singură avertizare aş vrea să nuanţez în această zi. Ne împrumutăm mai mult şi mai scump decât creştem, iar ratingul ne ţine la un pas de zona nerecomandată investiţiilor, cu evaluări aşa cum ştim chiar în această perioadă” , a punctat reprezentantul AAFBR.
Mai mult, instabilitatea de pe scena publică are un cost direct și cuantificabil: „Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiţii şi decizii amânate, în condiţiile în care avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%” .
Cele 5 direcții strategice pentru reconfigurarea economiei
Pentru a realiza tranziția de la consum la productivitate și de la deficit la investiții, AAFBR propune cinci direcții clare de acțiune:
- Productivitatea înaintea salariilor: Obiectivul trebuie să fie o economie competitivă, nu una ieftină. „Salariile trebuie să crească împreună cu productivitatea, nu înaintea ei, iar asta înseamnă tehnologie, educaţie tehnică, formare, nu doar majorări salariale şi nominale” .
- Reindustrializarea și energia competitivă: Convergența cu Europa se câștigă în fabrici și exporturi. România a pierdut în ultimii 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din UE, un declin care poate fi oprit doar printr-o energie predictibilă și competitivă .
- Investițiile înaintea consumului: Atragerea fondurilor europene este vitală. România riscă să piardă aproape 9 miliarde de euro dacă nu reușește să atragă acești bani până la 31 august. „Diferenţa între o autostradă terminată şi una abandonată nu este o diferenţă de bani, este o diferenţă de execuţie şi de creştere durabilă” .
- Un stat mai suplu și mai eficient: Reforma administrației este obligatorie, România având una dintre cele mai scumpe administrații din regiune, dar cu servicii publice digitale slabe. Reforma înseamnă un stat care funcționează eficient în sprijinul cetățeanului și al mediului de afaceri .
- Consolidare fiscală și reforme transpartinice: Reformele trebuie să supraviețuiască ciclurilor electorale, iar aderarea la OCDE trebuie să devină ancora care să ieftinească costul capitalului pentru România .
Fereastră de oportunitate sau criză?
În ciuda provocărilor, România beneficiază de un context favorabil unic, marcat de PNRR, procesul de aderare la OCDE și fonduri europene istorice.
„Avem tot ce ne trebuie, din punctul nostru de vedere: o piaţă, o forţă de muncă talentată, o poziţie strategică şi fonduri europene istorice. Ne lipseşte un singur lucru: decizia colectivă de a folosi împreună şi să ne punem resursele la un loc pentru a merge mai departe şi a depăşi aceste obstacole. Nu ne lipsesc nici soluţiile, ne lipsesc curajul şi răbdarea să le ducem până la capăt” , a concluzionat Flavius Valentin Jakubowicz.
