Sectorul bancar din România traversează o perioadă de presiuni simultane pe mai multe fronturi, potrivit raportului European Retail Banking Radar 2026, publicat de firma de consultanță Kearney. Spre deosebire de celelalte piețe europene, unde principala provocare este normalizarea dobânzilor după perioada excepțională 2023–2025, România se confruntă cu un context semnificativ mai complex.
Deficitul fiscal și inflația, pe primul plan
Potrivit studiului, băncile din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă și o inflație peste media Uniunii Europene. La acestea se adaugă presiunile asupra veniturilor disponibile ale populației, riscul de downgrade și presiunea pe costul finanțării externe, precum și volatilitatea politică și incertitudinile legate de implementarea reformelor.
„Pentru România, provocarea depășește simpla normalizare a dobânzilor. Aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, inflație peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, risc de downgrade și presiune pe costul finanțării externe, precum și volatilitate politică și incertitudine privind reformele”, se arată în document.
Consolidarea pieței bancare continuă
Piața bancară românească se află deja într-un proces accelerat de consolidare: Banca Transilvania a integrat OTP, UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar tendința de concentrare a sectorului continuă. Autorii studiului subliniază că fuziunile și achizițiile (M&A) nu mai reprezintă doar instrumente de creștere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, de obținere a economiilor de scară și de valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare.
Patru priorități pentru băncile din România
Raportul Kearney identifică mai multe direcții prioritare pentru instituțiile de credit din România:
1. Reziliența profitului. Perioada 2027–2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere.
2. Mutarea creșterii de la „rate beta” la volume și relationship banking. România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienți și un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme suficient aceste atuuri în creșterea creditării, a investițiilor, a asigurărilor și a utilizării recurente a serviciilor bancare.
3. Reducerea radicală a cost-to-serve. Un raport cost-venituri (CIR) de aproximativ 59% în România, față de circa 54% la nivel european, arată că digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, fără o transformare end-to-end a modelului operațional. Studiul avertizează că inteligența artificială poate face diferența în simplificarea proceselor de back-office, onboarding și colectare a creanțelor.
4. Construirea unor surse reale de fee income. Pe măsură ce dobânzile se normalizează, creșterea veniturilor din comisioane devine esențială. Plățile, wealth management, bancassurance, serviciile pe bază de abonament și ecosistemele pentru comercianți vor deveni surse tot mai importante de creștere.
Matematica normalizării: 26 de miliarde de euro pentru fiecare 10 puncte de bază
La nivel european, analiza Kearney estimează că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor se traduce printr-o diminuare de aproximativ 26 de miliarde de euro a veniturilor băncilor din UE-27. Pentru a-și menține nivelul actual de profitabilitate, băncile ar trebui să reducă aproximativ 14 miliarde de euro din costuri și să genereze suplimentar între 19 și 20 de euro venituri din comisioane pentru fiecare client.
Veniturile din taxe și comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 și 2025, iar venitul generat per angajat a avansat cu 3,1%. Volumul de activitate per angajat aproape s-a dublat față de 2008, iar volumul gestionat per sucursală aproape s-a triplat.
Lecția Europei de Sud
Studiul evidențiază, ca exemplu de succes, traseul băncilor din sudul Europei — piețe afectate grav în urmă cu un deceniu de criza datoriilor și de restructurările bancare, care se numără astăzi printre cele mai performante piețe de retail banking de pe continent.
Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului. Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație și a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului, a declarat Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney
