Viitorul Cadrului Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2028–2034 a fost tema centrală a primului panel din cadrul Summitului Comunităților Locale, desfășurat astăzi la Palatul Parlamentului. Evenimentul, dedicat consultărilor privind noua arhitectură a bugetului european post-2027, a fost organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
Perspectiva mediului privat asupra politicilor de coeziune și a parteneriatelor național-regionale a fost adusă de Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) și membru al Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia, în cadrul primului panel, intitulat „Coeziunea și planurile de parteneriate național-regionale”.
„Coeziunea este igiena, competitivitatea este diferențiatorul”
Mesajul central al intervenției lui Sergiu Manea a pornit de la ideea că noul Cadru Financiar Multianual nu poate fi tratat exclusiv ca o discuție despre alocări bugetare, ci trebuie privit ca un exercițiu de poziționare economică. Potrivit acestuia, înainte ca România să solicite fonduri europene, este nevoie ca țara să-și clarifice propria strategie de competitivitate.
Printre ideile-cheie prezentate de reprezentantul Concordia s-au numărat:
- Planurile de parteneriat național-regional (PPNR) și Fondul European pentru Competitivitate ar trebui gestionate ca un mecanism unitar, nu ca trei procese administrative separate, fiecare cu propria birocrație.
- Noua arhitectură a bugetului UE va finanța ecosisteme economice, nu proiecte punctuale, izolate — ceea ce ridică întrebarea privind ecosistemele pe care România alege să le dezvolte prioritar.
- Ca reper de scară economică, a fost citat exemplul Poloniei, care a depășit pragul de un trilion de euro în PIB, ca argument că o astfel de traiectorie este posibilă și pentru România, cu condiția unei viziuni economice clare.
- Fondurile europene ar trebui să funcționeze ca multiplicator al capitalului privat, nu ca substitut al acestuia.
Concluzia intervenției a vizat repoziționarea narativă a României la nivel european: dincolo de rolul de furnizor de securitate și independență energetică, țara ar trebui să se afirme și ca furnizor de competitivitate în economia globală, pregătirea pentru exercițiul bugetar 2028–2034 începând, potrivit lui Manea, chiar din acest moment.
Contextul evenimentului
Summitul Comunităților Locale face parte din proiectul COHERO4EU – Cohesion Heroes, derulat de Europuls și G4Media, și a reunit decidenți publici și privați pentru a dezbate viitorul politicii de coeziune europene. Alături de Sergiu Manea, la primul panel au participat, printre alții, Nicolae Toderaș (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) și Magda Lungu (ADR Sud-Vest Oltenia), discuțiile fiind moderate de Tana Foarfă, director executiv Europuls. Un mesaj video a fost transmis și de Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE.
Comisia Europeană a prezentat, în iulie 2025, un CFM 2028–2034 estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, structurat pe principii precum flexibilitate bugetară sporită, simplificarea accesării fondurilor și trecerea de la modelul PNRR la Planurile de Parteneriat Național-Regionale.
