Sistemul bancar din România a raportat, în 2025, printre cei mai solizi indicatori de lichiditate din Uniunea Europeană, potrivit celei mai recente analize Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanţă strategică a PwC. Datele arată un sector solid capitalizat, dar cu vulnerabilităţi persistente la nivelul creditelor neperformante.
Conform analizei, băncile de retail din Europa au încheiat anul 2025 cu venituri în creştere cu 3% şi cu un profit operaţional în urcare cu 6%. Sistemul bancar românesc a înregistrat active brute de 996,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 8,8%, şi un profit net de 15,4 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Băncii Naţionale a României (BNR). Rentabilitatea capitalului a ajuns la 17,6%, iar rata fondurilor proprii la 25,8%, peste media europeană de 20,4%. Raportul dintre costuri şi venituri, de 48,9%, este mai bun decât media pieţelor europene cheie, de 51%.
Pe partea negativă, rata creditelor neperformante a urcat la 2,7%, în timp ce media europeană a coborât la 1,8%. Consultanţii citaţi în analiză precizează că deteriorarea vine mai ales dinspre portofoliul de companii, chiar dacă gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, rămâne cel mai ridicat din Uniune.
Un alt indicator relevant este raportul dintre credite şi depozite, de doar 66,2%, comparativ cu o medie europeană de 104,8%. Analiza notează că acest decalaj arată cât potenţial de creditare rămâne nefolosit în bilanţurile băncilor româneşti, în timp ce expunerea pe titluri de stat, ajunsă la 27,9% din active, leagă tot mai strâns băncile de finanţele statului.
La nivel european, veniturile nete din dobânzi rămân motorul dominant al profiturilor. Între 2021 şi 2026, acestea au crescut cu 27,3% pentru fiecare client, în timp ce costurile au urcat cu 6,2%. Franţa şi Marea Britanie au continuat să crească pe seama dobânzilor, cu avansuri de aproximativ 14%, respectiv 12%, în timp ce ţările nordice, Belgia şi Polonia s-au orientat deja către un model bazat pe comisioane, cu creşteri apropiate de 10%. „Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-şi diversifica încasările din comisioane şi taxe, pentru a moderniza distribuţia, pentru a scala inteligenţa artificială şi pentru a îmbunătăţi eficienţa capitalului vor fi mai bine poziţionate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului„, susţine Sebastian Mocanu, partener şi lider pentru servicii financiare în cadrul PwC România.
Potrivit analizei, băncile care reuşesc să treacă de la proiecte-pilot la fluxuri de lucru coordonate pe bază de inteligenţă artificială pot câştiga peste 15 puncte procentuale la raportul dintre costuri şi venituri, iar un proces de creditare ipotecară automatizat integral se poate scurta de la câteva săptămâni la câteva zile. Planul propus de strategy& pentru orizontul anului 2030 se bazează pe cinci piloni: diversificarea veniturilor din comisioane şi taxe, finalizarea tranziţiei către vânzări digitale, adoptarea inteligenţei artificiale ca instrument de productivitate în funcţiile de bază, pregătirea pentru agenţii AI şi adoptarea modelelor asset-light, atât ca instrument de creştere, cât şi ca factor de eficienţă a capitalului.
Totuşi, odată cu extinderea utilizării AI, cresc şi riscurile. BNR notează, în raportul anual, că digitalizarea accelerată şi utilizarea tot mai intensă a inteligenţei artificiale „conturează un profil de risc mai complex pentru bănci, în care un incident cibernetic nu mai este o simplă defecţiune operaţională, ci poate declanşa retrageri rapide de depozite şi poate lovi în lichiditatea băncilor”. Instituţia recomandă consolidarea supravegherii în perioada următoare.
