Un diferend comercial născut din refuzul României de a mai prelua doze de vaccin anti-COVID a ajuns, patru ani mai târziu, să amenințe funcționarea Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA). La baza crizei stă o hotărâre a unei instanțe din Bruxelles prin care statul român a fost obligat să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către consorțiul Pfizer/BioNTech, sumă care, prin dobânzi și cheltuieli de executare, a urcat la peste 3,42 miliarde de lei. Pentru a recupera banii, compania farmaceutică a declanșat o procedură de executare silită prin intermediul EUROCONTROL, organizația europeană care colectează taxele de survol pentru spațiul aerian românesc.
De la achiziția de vaccinuri la un proces de jumătate de miliard de euro
Originea litigiului se află în mecanismul comun de achiziție a vaccinurilor anti-COVID, negociat în 2020 de Comisia Europeană în numele statelor membre. În prima jumătate a lui 2021, guvernele conduse de Florin Cîțu și, ulterior, Nicolae Ciucă au comandat suplimentar aproximativ 39 de milioane de doze pentru perioada 2022-2023. Pe măsură ce cererea reală a scăzut, Ministerul Sănătății condus atunci de Alexandru Rafila a refuzat preluarea și plata ultimului lot, de circa 28,9 milioane de doze.
Consecința a venit la 22 decembrie 2023, când Pfizer Inc., BioNTech Manufacturing GmbH și Pfizer România SRL au emis o citație împotriva statului român, comunicată oficial la 8 ianuarie 2024, în fața Tribunalului de Primă Instanță Francofon din Bruxelles. România a fost reprezentată de o asociere de firme de avocatură selectată de Ministerul Finanțelor. După o etapă de schimb de înscrisuri desfășurată între iunie 2024 și martie 2025, instanța belgiană a pronunțat, în aprilie 2026, o hotărâre executorie prin care obliga statul român să achite creanța principală. Premierul Ilie Bolojan a comparat atunci suma cu costul de construcție al unui spital regional.
Poprirea de la EUROCONTROL și blocarea banilor ROMATSA
Deoarece statul român nu a plătit voluntar, debitul s-a majorat rapid prin dobânzi penalizatoare și cheltuieli de recuperare, ajungând la peste 3,42 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 18,56 milioane de euro cheltuieli de executare. Pe 30 iunie 2026, un executor judecătoresc belgian a notificat oficial sediul central al EUROCONTROL cu privire la instituirea unei popriri asigurătorii-executorii. Organizația administrează Oficiul Central al Taxelor de Rută, prin care colectează anual aproximativ 300 de milioane de euro pentru spațiul aerian românesc, sume transferate în mod normal către ROMATSA pentru acoperirea costurilor de funcționare.
Deși ROMATSA nu a fost parte în contractul de vaccinuri și nici pârâtă în procesul cu Pfizer, natura juridică a veniturilor colectate de EUROCONTROL, asimilate drepturilor patrimoniale ale statului furnizate prin regia autonomă, a permis creditorului să le blocheze. Este a treia oară în ultimii ani când resursele ROMATSA gestionate prin EUROCONTROL sunt vizate de o poprire internațională, după precedentul creat de litigiul Micula. Un scenariu similar se derulează în paralel și în Polonia, unde instanțele belgiene au dispus executări de peste 1,3 miliarde de euro, iar premierul Donald Tusk a avertizat asupra riscurilor pentru infrastructura națională.
Risc pentru siguranța zborurilor și pentru Flancul Estic al NATO
Traficul aerian a continuat să funcționeze normal imediat după notificare, însă conducerea ROMATSA a avertizat că rezervele proprii de lichidități, care asigură inclusiv salariile controlorilor de trafic și mentenanța echipamentelor radar, pot acoperi cheltuielile curente doar pentru câteva săptămâni. Tarifele de rută încasate prin EUROCONTROL reprezintă aproximativ 85% din veniturile regiei, astfel încât blocarea lor a pus instituția în imposibilitatea de a-și achita furnizorii critici de tehnologie aeronautică.
Miza depășește granițele României: spațiul aerian național este un coridor strategic pentru misiunile de poliție aeriană și transferurile logistice pe Flancul Estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. Scenariul unei eventuale întreruperi a serviciilor de dirijare a fost analizat la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar Ministerul Apărării Naționale, prin ministrul interimar Radu Miruță, a pregătit un plan de urgență prin care controlorii militari ar putea prelua parțial sau integral dirijarea traficului.
Bătălia juridică de la Bruxelles continuă
ROMATSA a angajat avocați specializați în dreptul belgian și a contestat poprirea, invocând lipsa calității procesuale pasive în litigiul dintre stat și Pfizer, precum și caracterul de infrastructură critică al activității sale. Separat, Ministerul Finanțelor a depus propria contestație, invocând imunitatea de executare a fondurilor destinate serviciilor publice de interes general. La termenul din 28 iulie 2026, instanța din Bruxelles a analizat ambele cereri într-o ședință cu caracter procedural, destinată stabilirii calendarului de judecată. Conturile rămân blocate, iar judecarea pe fond a cererii de ridicare a popririi a fost fixată pentru 4 ianuarie 2027, potrivit ultimelor informații din presa economică românească.
Soluția-punte: un credit fără impact asupra deficitului bugetar
Pentru a evita colapsul financiar al ROMATSA înaintea unei decizii definitive, Guvernul Bolojan și Ministerul Finanțelor, condus interimar de Alexandru Nazare, au conturat o strategie pe două paliere: susținerea temporară de lichidități și negocierea comercială cu Pfizer. Soluția de finanțare propusă de ministrul Nazare presupune un credit-punte acordat de Exim Banca Românească direct către ROMATSA, plafonat la nivelul sumelor indisponibilizate prin poprire, cu dobândă zero și doar un comision de administrare. Banii ar putea fi folosiți exclusiv pentru cheltuieli operaționale precum energia, mentenanța tehnică și utilitățile, fiind exclusă orice utilizare pentru majorări salariale, iar finanțarea ar urma să fie rambursată integral, în maximum cinci ani, odată ce sumele poprite sunt deblocate sau recuperate.
Motivul pentru care autoritățile preferă acest credit în locul unei alocări directe din Fondul de Rezervă Bugetară ține de metodologia deficitului: o alocare directă ar crește deficitul cash și ar adânci deficitul structural ESA 2010, într-un moment în care România se află sub Procedura de Deficit Excesiv. În schimb, creditul-punte este tratat ca o operațiune financiară rambursabilă, care nu se reflectă imediat în deficitul cash.
Guvernul a fundamentat juridic măsura pe statutul ROMATSA de furnizor de servicii non-economice de interes general, pentru a evita orice suspiciune de ajutor de stat ilegal, A clarificat totodată că autorizația de funcționare a regiei este un certificat tehnic de siguranță aeronautică, ce poate fi suspendat exclusiv de Autoritatea Aeronautică Civilă Română din motive stricte de siguranță a zborului, nu din cauza litigiilor civile sau a popririlor de conturi.
O posibilă ieșire comercială: vaccinuri convertite în alte medicamente
În paralel cu apărarea în instanță, autoritățile române au deschis și un canal de negociere directă cu Pfizer. Una dintre variantele analizate de Guvern vizează convertirea creanței rezultate din contractul de vaccinuri într-un acord comercial multianual, prin care România ar primi, în contul sumei datorate, alte produse din portofoliul companiei, precum terapii oncologice, tratamente pentru boli rare sau antibiotice de ultimă generație folosite în spitale. O astfel de soluție ar transforma o penalitate financiară fără contraprestație într-o achiziție de resurse medicale utile sistemului sanitar.
Ce urmează
Cazul Pfizer-ROMATSA arată cât de vulnerabile pot deveni infrastructurile naționale critice atunci când veniturile lor sunt colectate prin mecanisme instituționale transfrontaliere, precum EUROCONTROL. Deznodământul depinde acum fie de o decizie favorabilă a instanțelor belgiene privind suspendarea popririi, fie de un acord de eșalonare sau de compensare comercială cu Pfizer. Până atunci, creditul-punte de la Exim Banca Românească rămâne soluția-tampon care ține în funcțiune traficul aerian din România, în timp ce dosarul urmează să fie judecat pe fond în ianuarie 2027.
