Execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului arată o reducere semnificativă a deficitului, dar costul ridicat al finanțării rămâne o problemă structurală pentru România, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, oficialul a prezentat cifrele execuției bugetare pentru perioada ianuarie-iulie, subliniind că deficitul a coborât la 2,34% din PIB, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puţin decât anul trecut. Execuţia bugetară pe primele 7 luni confirmă menţinerea direcţiei de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este şi cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investiţiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiţii sunt susţinute din fonduri europene şi PNRR”, a scris Nazare. Ministrul a menționat și continuarea rambursărilor de TVA către companii, un aspect considerat esențial pentru menținerea lichidității în economie. „Am continuat, în acelaşi timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele şapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investiţiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a subliniat el.
Cu toate acestea, Nazare a atras atenția asupra unei probleme care continuă să apese asupra bugetului public: costul ridicat al finanțării datoriei. „Aceste rezultate arată că disciplina bugetară şi investiţiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depăşit deja 40 de miliarde de lei în şapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani şi unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecţia. Cu cât deficitul şi necesarul de finanţare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanţare”, a afirmat ministrul.
Nazare a precizat, totodată, că datele comparative din lunile următoare vor fi influențate de anualizarea măsurilor fiscale adoptate în vara anului 2025, ceea ce va schimba baza de raportare. „Trebuie, de asemenea, să citim corect evoluţia execuţiilor bugetare în lunile care urmează. Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparaţie se schimbă, iar diferenţele faţă de anul trecut se vor reduce în mod firesc. În continuare, testul nu mai este doar comparaţia cu 2025, ci menţinerea execuţiei în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an”, a adăugat el.
Potrivit ministrului, stabilizarea actuală trebuie transformată într-o corecție structurală de durată. „Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcţie în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecţie structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbţia accelerată a fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor„, a mai spus Nazare.
Oficialul a făcut referire și la evaluarea agenției de rating S&P, așteptată în perioada următoare, considerând-o un test important pentru credibilitatea fiscală a României. „Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenţiei S&P. Rezultatele execuţiei sunt un argument important în dialogul cu agenţiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Pieţele şi investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcţia şi de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construieşte greu şi se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanţare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toţi, pentru companii şi pentru întreaga economie”, a mai scris ministrul.
