Fraudele cu credite bancare se înmulțesc în România. Anul acesta, consumatorii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) peste 170 de cereri legate de fraude pe canale bancare. Cele mai multe descriu situații în care victimele au ajuns să fie datoare la bănci după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi în numele lor, profitând de faptul că oamenii le-au oferit acces la parole, date confidențiale sau chiar la propriile telefoane și aplicații de internet banking.
CSALB analizează și cazuri în care consumatorii au contractat ei înșiși creditele, dar au virat banii către conturi necunoscute, convinși de infractori să cumpere criptoactive sau acțiuni, ori să acopere presupuse fraude sau datorii.
Potrivit CSALB, pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro în cazurile analizate. Problema este că, în majoritatea situațiilor, băncile refuză să intre în procedura de conciliere, motivând că faptele sunt deja în atenția Poliției și că infractorii nu au spart sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor.
Notă: cazurile prezentate mai jos au nume fictive, pentru protejarea identității victimelor, dar județele sunt reale. Toate cererile au fost respinse sau clasate de bănci.
Cazuri concrete trimise la CSALB
Adriana H., București a fost victima unui atac cibernetic de tip malware, prin preluarea de la distanță a controlului telefonului, printr-o aplicație instalată via WhatsApp. Infractorii i-au deschis un cont bancar online și au contractat în numele ei un credit de 29.000 de lei, susținând că banii sunt ai ei. I-au fost furați ulterior 90.000 de lei prin operațiuni succesive, menite să evite limitele de securitate. Banca a răspuns că plățile s-au făcut din aplicația de homebanking, cu autentificare corectă, și că, potrivit legii, un ordin de plată e considerat corect efectuat dacă respectă IBAN-ul indicat de plătitor.
Ion R., Ilfov a fost sunat de cineva care s-a dat drept angajat de bancă, apoi redirecționat succesiv către „Poliție” și „BNR”. I s-a cerut să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei, să scoată banii cash și să-i introducă la un ATM de criptoactive, în tranșe de câte 10.000 de lei.
Mădălina E., Iași a contractat, în urma unei manipulări psihologice, un credit de nevoi personale în iunie 2026, suma fiind transferată imediat către conturi externe. A anunțat Poliția și DNSC și cere suspendarea ratelor până la finalizarea anchetei, precum și nereportarea întârzierilor la Biroul de Credit.
Mihai U., Prahova a predat controlul telefonului unei persoane care s-a prezentat drept avocat. Aceasta a accesat conturile deschise la trei bănci și a emis un card de credit, cu tranzacții neautorizate de peste 15.000 de lei. Banca susține accesul autorizat, iar victima a acceptat o eșalonare pe 36 de luni pentru a evita poprirea.
Emil D., Vrancea a rămas cu un credit fraudulos de 66.000 de lei pe numele său, în urma unui furt de identitate; Poliția a deschis dosar penal pentru fals informatic.
Toader D., Caraș-Severin a fost indusă în eroare de persoane care s-au dat drept reprezentanți BNR și ai organelor de cercetare penală, fiind determinată să contracteze un credit de 110.000 de lei.
Dumitru L., Ilfov a fost manipulat prin „inginerie socială” să retragă și să depună 70.000 de lei prin 14 tranzacții la un bancomat de criptomonede; rata lunară de 1.450 de lei reprezintă peste 30% din venitul său net.
Viorel V., Covasna a fost convins, printr-un site fals și un „broker”, să cumpere acțiuni Hidroelectrica. I-au fost furați 10.600 de lei din economii, iar în numele lui a fost contractat un credit de 67.000 de lei pe 60 de luni.
Reacția CSALB
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a declarat: „Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”
Potrivit acestuia, majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după manipulare emoțională, infractorii prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, Poliției sau BNR. O altă categorie de fraude exploatează dorința oamenilor de a câștiga rapid bani prin acțiuni sau criptoactive.
Recomandările CSALB
- Verificați atent autenticitatea apelurilor și mesajelor care cer operațiuni financiare în grabă.
- Fiți precauți la solicitările de identificare video — înregistrările pot fi folosite ulterior prin tehnici deepfake pentru autentificare bancară.
- Băncile nu cer niciodată user, parolă, PIN sau CVV, indiferent de canal.
- Evitați linkurile primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale care par a fi de la bancă.
- Nu descărcați aplicații la cererea altor persoane și nu urmați instrucțiuni telefonice pentru plăți sau blocări de conturi.
- Verificați periodic tranzacțiile, activați notificările și protejați telefonul și aplicațiile cu parole.
Despre CSALB: entitate înființată în urma unei directive europene, CSALB intermediază gratuit, în mai puțin de trei luni, negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri. Cererile se depun online, pe www.csalb.ro. CSALB colaborează cu 16 conciliatori specializați în drept financiar-bancar; înțelegerea părților are puterea unei hotărâri judecătorești. Informații și la 021 9414 (tarif normal).
