În decembrie 2024, piața globală de Open Banking depășise deja 30,89 miliarde de dolari. Un an mai târziu, în 2025, aceasta urcase la 38,86 miliarde de dolari, conform datelor agregate de Scalable Solutions și CoinLaw. Iar proiecțiile pe termen mediu sunt și mai spectaculoase: până în 2029, piața este estimată să atingă 94 de miliarde de dolari, cu o rată compusă de creștere anuală (CAGR) de 19–25%. În spatele acestor cifre se află o schimbare structurală profundă în modul în care băncile și furnizorii de servicii fintech comunică: prin interfețe de programare a aplicațiilor, cunoscute sub acronimul API.
Open Banking 2.0 nu este o versiune pur tehnică a unui standard mai vechi. Este, mai degrabă, maturizarea unui ecosistem: reguli mai clare, API-uri mai performante, volume de tranzacții exponențial mai mari și, în sfârșit, o masă critică de utilizatori care beneficiază efectiv de servicii financiare mai personalizate, mai ieftine și mai rapide. Iar România, cu cei 52 de API-uri bancare active și o comunitate fintech în creștere la București și Cluj-Napoca, se poziționează ca un jucător relevant în această tranziție regională.
Contextul european: de la PSD2 la PSD3 și Open Finance
Totul a început cu Directiva PSD2 (Payment Services Directive 2), adoptată de Comisia Europeană în 2015 și aplicabilă începând cu 2018. PSD2 a obligat băncile să își deschidă interfețele către furnizori terți autorizați, creând cadrul legal pentru Open Banking în Uniunea Europeană. Impactul a fost măsurabil: potrivit Comisiei Europene, Autentificarea Puternică a Clienților (Strong Customer Authentication, SCA), introdusă de PSD2, a contribuit la reducerea fraudelor în plățile electronice cu 17%, iar băncile și-au diminuat costurile aferente plăților cu până la 20%.
Însă PSD2 a lăsat și probleme nerezolvate: obstacole tehnice și procedurale ridicate de unele bănci împotriva furnizorilor terți, inconsistență în implementare între statele membre și un teren de joacă înclinat între băncile tradiționale și furnizorii non-bancari de servicii de plată. În 27 noiembrie 2025, Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord politic provizoriu asupra Directivei PSD3 și a noului Regulament privind Serviciile de Plată (PSR). Acest acord, confirmat de Norton Rose Fulbright și DLA Piper, reprezintă cea mai importantă reformă a cadrului european de plăți din ultimul deceniu.
Diferența fundamentală între PSD2 și PSD3 constă în instrumentul juridic: acolo unde PSD2 era o directivă ce necesita transpunere națională — și, implicit, variații între state membre —, PSR este un regulament direct aplicabil în toată Uniunea Europeană. Această eliminare a variabilității naționale este esențială pentru fintech-urile care operează transfrontalier. Conform Finexer, PSD3 va impune băncilor să publice rapoarte trimestriale de performanță a API-urilor, să asigure interfețe de date dedicate și de înaltă performanță, și să permită furnizorilor terți accesul la sisteme alternative în caz de pană a API-urilor primare.
Complementar, cadrul FIDA (Framework for Financial Data Access), aflat încă în negocieri trilaterale, extinde conceptul de la Open Banking la Open Finance, acoperind practic toate tipurile de date financiare: investiții, asigurări, pensii. Aceasta este direcția în care se îndreaptă Europa: un ecosistem în care consumatorul deține controlul deplin asupra tuturor datelor sale financiare și poate autoriza partajarea lor cu orice furnizor acreditat.
Arhitectura tehnică: cum funcționează API-urile de Open Banking
În esență, un API de Open Banking este o interfață standardizată prin care o bancă expune date și funcționalități ale conturilor clienților către furnizori terți autorizați, exclusiv cu consimțământul explicit al titularului de cont. Standardul dominant în Europa este Berlin Group NextGenPSD2, adoptat și de principalele bănci românești. În paralel, Marea Britanie operează prin standardele OBIE (Open Banking Implementation Entity), iar SUA prin FDX (Financial Data Exchange), cu acoperire de peste 76 de milioane de conturi de consumatori la martie 2024.
Din punct de vedere tehnic, fluxul tipic de autorizare implică: solicitarea consimțământului utilizatorului în aplicația fintech, redirecționarea către interfața de autentificare a băncii, verificarea identității prin SCA (biometrie sau cod de securitate), generarea unui token de acces securizat și, în final, preluarea datelor sau inițierea plăților prin API. Protocoalele cheie sunt OAuth 2.0 și OpenID Connect pentru autorizare și autentificare, completate de TLS 1.2 sau superior pentru criptarea datelor în tranzit.
Există două categorii principale de furnizori terți (TPP): AISP (Account Information Service Providers), care au acces de tip citire la datele de cont și tranzacționale, și PISP (Payment Initiation Service Providers), care pot iniția plăți din contul clientului în numele acestuia. Primii alimentează aplicații de gestiune financiară personală sau corporativă, agregare de conturi și scoring de credit alternativ. Cei din urmă permit plăți directe din cont, fără card, reducând semnificativ costurile tranzacționale prin eliminarea rețelelor de carduri.
Un indicator al maturității tehnice a ecosistemului: potrivit Scalable Solutions, apelurile globale către API-uri de Open Banking sunt estimate la 137 de miliarde în 2025 și urmează să crească la 720 de miliarde până în 2029 — o creștere de 427% în patru ani.
România: 52 de API-uri bancare și o piață în accelerare
România a transpus PSD2 în legislația națională, iar BNR (Banca Națională a României) supraveghează conformitatea. La august 2024, conform Open Banking Tracker, România înregistra 15 furnizori de servicii bancare și de conturi cu 52 de API-uri bancare disponibile, acoperind principalele instituții de credit. Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank România, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank se numără printre cei care implementează API-uri conforme cu standardul Berlin Group NextGenPSD2.
Cel mai relevant actor din ecosistemul local de Open Banking este Finqware, prima platformă românească de date bancare dezvoltată sub reglementările PSD2. Compania a conectat primele bănci românești încă din 2020 și, la finalul lui 2024, raporta performanțe semnificative: ratele de eroare ale API-urilor PSD2 au scăzut la 0,8%, comparativ cu 15% în 2022, indicând o maturizare considerabilă a infrastructurii. În decembrie 2024, platforma Finqware a procesat aproape 70 de milioane de euro prin tranzacții activate de Open Banking, cu 28% mai mult decât luna precedentă.
Printre parteneriatele emblematice se numără integrarea Finqware în aplicația mobilă a Salt Bank pentru operațiuni de top-up, dar și parteneriatele cu METRO România (plăți directe din cont pentru clienții profesioniști), PAID România (platformă de automatizare a operațiunilor financiare) și Sema Real Estate (digitalizarea operațiunilor de trezorerie). Aceste exemple ilustrează cum Open Banking nu mai este apanajul exclusiv al sectorului financiar, ci pătrunde în retail, imobiliare și asigurări.
La nivel regional, Juniper Research anticipa 11 milioane de utilizatori de servicii Open Banking în Europa Centrală și de Est, cu o proiecție de depășire a 50 de milioane până în 2027. Cu o populație de 19 milioane și o rată de bancarizare de 76% (Statista, 2024), România reprezintă una dintre cele mai mari piețe din CEE, cu un potențial încă nevalorificat de câteva milioane de persoane ce ar putea deveni utilizatori activi de servicii financiare digitale în următorii ani.
Cazuri de utilizare: ce pot face fintech-urile cu noile API-uri
Extinderea capabilităților API-urilor de Open Banking în generația 2.0 deschide categorii noi de utilizare, depășind simplele agregate de conturi sau inițieri de plată:
Scoring de credit alternativ. Fintech-urile AISP pot accesa istoricul real de tranzacții al unui solicitant de credit, oferind băncilor și creditorilor o imagine mai fidelă a bonității decât scoringul tradițional bazat pe date statice. Această capabilitate reduce excluderea financiară și permite acordarea de credite unor categorii de clienți cu profil de risc acceptabil, dar lipsiți de istoric formal.
Plăți directe din cont (Pay by Bank). API-urile PISP permit comercianților să ofere clienților opțiunea de plată directă din contul bancar, eliminând comisioanele rețelelor de carduri. Embedded finance — piața estimată la 104,8 miliarde de dolari în 2024 și proiectată să ajungă la 834 de miliarde până în 2034 — se sprijină masiv pe această capabilitate.
Gestionarea fluxurilor de numerar corporative. Platforme precum FinqTreasury permit companiilor accesul consolidat la toate conturile lor bancare, automatizarea reconcilierilor și inițierea plăților în masă (bulk payments), reducând substanțial costurile operaționale ale departamentelor financiare.
Onboarding accelerat și KYC. Prin verificarea automată a datelor bancare, KYC-ul digital se reduce semnificativ. Conform CoinLaw, adoptarea API-urilor de partajare a datelor a redus timpul mediu de finalizare a KYC cu 30%, avantaj competitiv direct pentru orice fintech care achiziționează clienți noi.
Finanțe personale integrate și robo-advisory. Aplicațiile de gestiune financiară personală alimentate de API-uri de Open Banking în timp real au crescut cu 51% an-la-an. Serviciile BNPL (Buy Now, Pay Later) și robo-advisors depind de accesul la date actualizate de cont pentru evaluări de accesibilitate și recomandări de investiții.
Securitate și conformitate: provocările generației 2.0
Deschiderea ecosistemului aduce, inevitabil, și riscuri. Un studiu Forbes din 2024 a constatat că 20% dintre profesioniștii în securitate cibernetică din sectorul financiar au raportat incidente legate de API-uri, cauzate frecvent de autentificare slabă, date expuse sau lipsa limitărilor de rată a cererilor (rate limiting). În Open Banking, frauda de tip APP (Authorised Push Payment) reprezintă cea mai serioasă amenințare: utilizatorul este convins să autorizeze el însuși un transfer către un cont fraudulos.
PSD3 și PSR răspund direct acestor vulnerabilități. Noile reglementări impun verificarea IBAN-ului înainte de inițierea oricărui transfer de credit, jurnale auditabile pentru toate cererile de acces API, criptare și pseudonimizare la nivel de tranzacție și mecanisme de consimțământ verificabil pentru orice acțiune de partajare a datelor. Conform Partisia, EBA a publicat un Regulatory Technical Roadmap 2025–2027 care anticipează implementarea completă a noilor standarde până la sfârșitul lui 2026.
Din perspectiva conformității, PSD3/PSR vor interacționa cu DORA (Digital Operational Resilience Act), deja în vigoare din ianuarie 2025, care impune instituțiilor financiare standarde stricte de reziliență operațională digitală. Intersecția celor două cadre legislative înseamnă că securitatea nu mai poate fi tratată ca un modul separat, ci trebuie integrată în arhitectura tehnică a fiecărui API, prin design.
Adoptare globală și tendințe: unde se îndreaptă lumea
La nivel global, tabloul adoptării Open Banking este eterogen, dar tendința este univocă. Marea Britanie rămâne liderul european, cu 13,3 milioane de utilizatori activi în martie 2025 — o creștere de 40% față de anul anterior — și cu 94% dintre băncile europene licențiate conforme cu PSD2. Brazilia a ajuns la 35 de milioane de utilizatori, susținută de o reglementare fermă. India înregistrează peste 10 miliarde de tranzacții lunare prin sistemul UPI integrat cu framework-ul Account Aggregator.
Peste 95% dintre startup-urile fintech lansate în 2024 au fost construite cu cel puțin o integrare de API Open Banking, potrivit CoinLaw. Neobanks-urile deservesc deja peste 450 de milioane de utilizatori la nivel global, mai ales prin arhitecturi API-first. Stripe și-a extins facilitatea de plată legată de contul bancar în nouă piețe europene până la începutul lui 2025.
Tendința care va defini următorii 3–5 ani este convergența Open Banking cu inteligența artificială. Instrumentele AI alimentate cu feed-uri de date bancare în timp real cresc cu 51% anual, iar personalizarea hiper-contextualizează produsele financiare la nivelul fiecărui comportament individual de consum. Aceasta este esența Open Banking 2.0: nu simplul acces la date, ci valorificarea lor inteligentă pentru servicii financiare mai relevante, mai accesibile și mai sigure.
Concluzie: România, o piață de creștere în ecosistemul european
Open Banking 2.0 nu este o promisiune a viitorului, ci o realitate în construcție activă. România beneficiază de o infrastructură tehnică în maturizare — cu erori API reduse la sub 1% —, de o comunitate fintech dinamică și de contextul reglementar european cel mai ambițios din lume. Provocările rămân reale: gradul de bancarizare, educația financiară digitală și viteza de adoptare a noilor servicii de către consumatorii de rând.
Însă orizontul este clar: cu PSD3 și PSR pe cale să intre în vigoare până în 2027, cu FIDA extinzând Open Banking la Open Finance și cu API-urile devenind coloana vertebrală a oricărui produs financiar digital, băncile care nu se poziționează astăzi ca platforme deschise riscă să devină simple utilități de infrastructură. Fintech-urile care știu să valorifice aceste API-uri pot construi servicii financiare de generație următoare pentru zeci de milioane de clienți din România și din întreaga Europă Centrală și de Est.
Surse și referințe
1. Scalable Solutions — „Open Banking API Standards: Driving Digital Asset and Fintech Integration” (octombrie 2025) — https://scalablesolutions.io/blog/posts/open-banking-api-standards
2. CoinLaw — „Open Banking Adoption Statistics 2026” (2026) — https://coinlaw.io/open-banking-adoption-statistics/
3. Yapily — „Open Banking in Europe: A 2025 market overview” — https://www.yapily.com/blog/open-banking-in-europe
4. Finexer — „Guide to PSD3 and Open Banking in 2025” (mai 2025) — https://blog.finexer.com/psd3-all-you-need-to-know-in-2025/
5. Norton Rose Fulbright — „PSD3 and PSR: From provisional agreement to 2026 readiness” (martie 2026) — https://www.nortonrosefulbright.com
6. DLA Piper — „PSD3 and PSR: Proposed reforms to the EU Payments Framework” (martie 2026) — https://www.dlapiper.com
7. Partisia — „PSD3: What the new payment services directive means for compliance and fraud prevention” (decembrie 2025) — https://www.partisia.com
8. Noda.live — „Open Banking in Romania: Regulation, Adoption, Integration” (2024) — https://noda.live/articles/open-banking-in-romania
9. Finqware — „The Open Banking Revolution in Romania: 2024 Achievements at a Glance” (2025) — https://finqware.com/blog/the-open-banking-revolution-in-romania-2024-achievements-at-a-glance/
10. Enable Banking — „Open Banking Specifics in Romania” — https://enablebanking.com/docs/markets/ro/
11. Open Banking Tracker — „Open Banking in Romania” (august 2024) — https://www.openbankingtracker.com/country/romania
12. Group107 — „A Guide to Open Banking API Integration for Fintech Innovators” (ianuarie 2026) — https://group107.com/blog/open-banking-api-integration/
13. Touchlane — „Open Banking API for Fintech” (mai 2025) — https://touchlane.com/open-banking-api-for-fintech/
14. Quiltt — „What is Open Banking? Complete Guide 2025” — https://www.quiltt.io/guides/what-is-open-banking-complete-guide-2025
15. Open Bank Project — „A Brief Summary of PSD3 and the new Open Finance rules” — https://www.openbankproject.com
16. Latinia — „PSD3: New European Regulation for Payment Services” (mai 2025) — https://latinia.com/en/resources/new-european-regulation-psd3
17. Juniper Research — Proiecții utilizatori Open Banking CEE 2027 (citat prin noda.live)
18. Abstracta — „Open Banking: The API Opportunity for Fintech and Banks” (aprilie 2025) — https://abstracta.us/blog/fintech/open-banking/
