Open banking-ul a deschis ușa. Autonomous finance este ceea ce intră pe acea ușă. Dacă prima revoluție a insistat pe portabilitatea datelor financiare și pe democratizarea accesului la infrastructura bancară prin API-uri, a doua revoluție merge cu un pas decisiv mai departe: finanțele nu mai așteaptă instrucțiuni din partea clientului. Ele acționează. Aceasta este tranzacția de la un sistem care răspunde la unul care anticipează, decide și execută autonom. Înțelegerea acestei evoluții nu este un exercițiu academic pentru băncile românești; este o chestiune de supraviețuire competitivă.
Open banking: fundația pe care se construiește totul
Dacă trasăm linia de start, aceasta se află în 2018, odată cu intrarea în vigoare a Directivei PSD2 la nivelul Uniunii Europene. Prin această reglementare, băncile au fost obligate pentru prima dată să deschidă accesul la datele clienților către furnizori terți autorizați, prin intermediul API-urilor (Application Programming Interfaces). Controlul monolitic pe care instituțiile de credit l-au exercitat decenii de-a rândul asupra informației financiare a clienților s-a fisurat structural.
În 2025, 94% din băncile licențiate în Europa respectă obligațiile PSD2 privind API-urile de open banking, iar piața globală a acestor servicii a atins 38,86 miliarde de dolari, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 24,8%, conform datelor SQ Magazine. Proiecția pentru 2026 depășește 48 de miliarde de dolari, cu o perspectivă de 75 de miliarde până în 2028.
România se înscrie în această tendință europeană, chiar dacă cu un anumit decalaj. În prezent, 52 de API-uri bancare sunt disponibile în sectorul financiar românesc, potrivit Open Banking Tracker, iar principalii jucători — Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank România, UniCredit, Raiffeisen și OTP Bank — au implementat standardele NextGenPSD2 ale grupului Berlin. Un moment de referință a venit în 2024, când Banca Națională a României a impus tuturor băncilor implementarea API-urilor de plăți în masă (bulk payment), consolidând poziția României ca piață relevantă în peisajul CEE. Rata de eroare a API-urilor PSD2 în România a scăzut de la 15% în 2022 la 0,8% în 2024, conform Finqware, reflectând o maturizare tehnică accelerată. Aproape 70 de milioane de euro au fost procesate lunar prin tranzacții open banking la finalul anului 2024. Conform Juniper Research, utilizatorii de open banking din Europa Centrală și de Est numără deja 11 milioane, cu proiecții de peste 50 de milioane până în 2027.
Cele șase niveluri ale finanțelor autonome: de la asistență la autopilot
Tranzacția de la open banking la autonomous finance poate fi înțeleasă cel mai bine prin analogia cu vehiculele autonome. La fel cum industria auto definește șase niveluri de autonomie — de la zero automatizare la vehicule complet fără șofer — specialiștii de la Warwick Business School și analiști ai industriei financiare au conturat un cadru similar pentru finanțe, cu șase niveluri de autonomie progresivă.
Nivelul 0 este bankingul tradițional, unde toate deciziile aparțin clientului. Nivelul 1 introduce alerte și notificări automate. Nivelul 2 cuprinde automatizările bazate pe reguli fixe (plăți recurente, economisire automată). Nivelul 3 — cel pe care industria îl consideră pragul de intrare în autonomous finance propriu-zis — presupune sisteme care mută autonom numerar inactiv în conturi cu randament mai bun, refinanțează credite atunci când dobânzile scad sau negociază contracte de utilități. Cercetătorii de la Warwick Business School estimează că adoptarea mainstream a acestui nivel se află la mai puțin de 24 de luni distanță.
Nivelurile 4 și 5 implică agenți AI care gestionează în întregime portofolii de investiții, optimizează structura de capital a companiilor sau negociază condiții contractuale cu parteneri de afaceri. Nivelul 6 — finanțele cu autopilot complet — rămâne deocamdată în zona prospectivă, dar fundația tehnologică se construiește acum.
Motorul schimbării: agenții AI și infrastructura agentică
Enablerul tehnic central al acestei tranzacții este arhitectura AI agentică. Spre deosebire de chatbot-urile tradiționale sau de automatizările bazate pe reguli fixe, agenții AI pot raționa, planifica secvențe de acțiuni și executa sarcini complexe, multi-etapă, fără intervenție umană. În 2026, băncile de top încep să deploieze flote de agenți specializați care orchestrează servicii end-to-end: de la onboarding și analiza de credit, la gestionarea fluxului de numerar corporativ și optimizarea plăților transfrontaliere.
Piața platformelor de agenți AI pentru banking era evaluată la 7,84 miliarde de dolari în 2025 și este proiectată să ajungă la 52 de miliarde de dolari până în 2030, cu un CAGR de 46,3%, conform M2P Fintech. Concret, în începutul anului 2026, băncile testează sau lansează agenți financiari care categorizează automat cheltuielile, prognozeză facturi viitoare, previn descoperirile de cont, ajustează obiectivele de economisire și optimizează strategiile de rambursare — toate acestea fără a aștepta instrucțunile clientului, potrivit BankQuality.
Oracle, în analiza sa Banking 4.0 din decembrie 2025, descrie 2026 ca pe un an pivot în care băncile de top vor opera la scară agenți AI pentru clienți, vor oferi servicii hiperpersonalizate și proactive și vor gestiona ecosisteme de embedded finance în care serviciile financiare sunt integrate în platforme non-financiare. Pe segmentul corporativ, agenții AI vor prelua sarcini complexe precum hedging valutar, optimizarea fluxului de numerar și documentația trade finance.
De la PSD2 la PSD3: reglementarea susține tranzacția
Arhitectura regulatorie europeană evoluează în tandem cu tehnologia. Propunerea PSD3, aflată în procedura legislativă europeană, urmărește să extindă logica open banking-ului către open finance: dincolo de datele de plată, accesul la date din asigurări, investiții și pensii va fi reglementat, creând premisele unui tablou financiar complet al clientului — exact tipul de date de care au nevoie agenții AI pentru a funcționa cu adevărat autonom.
În paralel, EU AI Act introduce un cadru de conformitate obligatoriu pentru sistemele AI utilizate în servicii financiare. Începând cu 2 august 2026, sistemele AI de risc ridicat — inclusiv scoringul de credit automatizat, aprobarea de credite, profilarea anti-spălare de bani și detecția fraudei — trebuie să respecte cerințe stricte: managementul riscului, supraveghere umană, transparență și auditabilitate. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a confirmat în noiembrie 2025 că nu există contradicții semnificative între AI Act și legislația bancară existentă, dar a subliniat necesitatea integrării coerente a celor două cadre de către instituții.
DORA (Digital Operational Resilience Act), aplicabil din ianuarie 2025, adaugă un alt strat: reziliența operațională digitală devine obligatorie, iar băncile trebuie să demonstreze capacitatea de a rezista, adapta și recupera în fața perturbărilor informatice. Într-un ecosistem în care agenții AI execută tranzacții autonom, securitatea cibernetică nu mai este o funcție suport, ci o condiție de existență.
Implicații pentru băncile românești: oportunitate și urgență
România dispune de un punct de plecare mai bun decât sugerează uneori percepția publică. Infrastructura IT este una dintre cele mai solide din Europa Centrală și de Est, cu comunități fintech active în București și Cluj-Napoca. BCR figurează pe locul al treilea în clasamentul internațional FinnoScore 2023 pentru digitalizare, iar Banca Transilvania, care a integrat Finqware în aplicația BTPay pentru tranzacții open banking, demonstrează capacitatea ecosistemului de a inova.
Totuși, decalajele sunt reale. Rata de bancarizare a populației era de 76% în 2024, lăsând un potențial încă neexploatat de circa patru milioane de adulți nebancarizați. Utilizarea AI în România rămâne sub media europeană, așa cum recunoșteau reprezentanții băncilor în cadrul evenimentelor organizate de CSALB în 2025. Cele 13 bănci care utilizează machine learning, conform evaluării BNR, reprezintă un nucleu solid, dar încă departe de adoptarea sistemică.
Tranzacția către autonomous finance cere băncilor românești trei lucruri concrete. În primul rând, modernizarea arhitecturii de core banking: platformele legacy nu pot susține agenți AI care operează în timp real. În al doilea rând, o strategie de date coerentă, care să transforme volumele de informații disponibile prin API-urile PSD2 în materie primă pentru modele predictive și agentice. În al treilea rând, investiția în conformitate proactivă cu AI Act și DORA, astfel încât adoptarea AI să nu fie blocată de obstacole regulatorii în ultimul moment.
Provocările care nu pot fi ignorate
Specialiștii SAS, în previziunile lor pentru 2026, avertizează că instituțiile vor trebui să învețe să autentifice nu doar oamenii, ci și agenții AI care acționează în numele lor. Litigiile generate de tranzacții autonome pe care clienții nu le-au aprobat explicit reprezintă o nouă categorie de risc operațional. Celent estimează că 18% din întregul e-commerce în Europa va fi inițiat de agenți AI până în 2035, ceea ce implică o transformare profundă a modului în care băncile gândesc autentificarea, frauda și protecția consumatorului.
Încrederea rămâne variabila critică. HCLTech avertizează că utilizatorii vor căuta valoare concretă înainte de a ceda controlul unui sistem autonom. Băncile care vor reuși în era autonomous finance vor fi cele care vor construi încredere prin transparență: clientul va ști întotdeauna ce face agentul în numele său, cu ce date și pe baza cărei logici. Reglementarea explainability-ului AI nu este, așadar, un obstacol — este un avantaj competitiv dacă este internalizată ca principiu de design, nu ca cerință de conformitate.
Concluzie: fereastra de oportunitate se îngustează
Open banking a creat infrastructura. AI agentică furnizează inteligența. Autonomous finance este rezultatul inevitabil al acestei convergențe. Piața globală fintech, evaluată la 394,88 miliarde de dolari în 2025, este proiectată să depășească 1.126 de miliarde de dolari până în 2032 (CAGR 16,2%), iar autonomous finance va reprezenta cel mai dinamic segment al acestei creșteri.
Pentru băncile românești, această evoluție nu este o opțiune strategică pe termen lung, ci o presiune competitivă imediată. Instituțiile care investesc acum în modernizarea infrastructurii, în calitatea datelor și în capacitățile AI — și care își construiesc un cadru de guvernanță capabil să satisfacă atât așteptările clienților, cât și cerințele AI Act — vor defini peisajul bancar al următorului deceniu. Cele care vor aștepta confirmări suplimentare riscă să intre în acel deceniu cu o arhitectură concepută pentru o lume care nu mai există.
――――――――――――――――――――――――
Surse
1. Oracle Financial Services — „The Future of Banking: Scaling AI Agents in 2026 & Beyond” (decembrie 2025): oracle.com
2. SAS — „Banking AI reckoning: 13 expert predictions for 2026” (decembrie 2025): sas.com
3. HCLTech — „Autonomous, Intelligent, and Hyper-Personalized Banking in 2026” (decembrie 2025): hcltech.com
4. The Financial Brand — „The Next Banking Revolution Puts Customers on Autopilot” (septembrie 2025): thefinancialbrand.com
5. The Fintech Times — „Banking Trends for 2026: Agentic AI, Ecosystems” (decembrie 2025): thefintechtimes.com
6. Warwick Business School — „AI in banking: The rise of autonomous finance” (octombrie 2025): wbs.ac.uk
7. M2P Fintech — „10 Banking and Fintech Trends That Will Redefine 2026 and Beyond” (2026): m2pfintech.com
8. BankQuality — „Banks deploy AI to replace chatbots with autonomous finance agents” (2026): bankquality.com
9. SQ Magazine — „Open Banking Adoption Statistics 2026” (decembrie 2025): sqmagazine.co.uk
10. Finqware — „The Open Banking Revolution in Romania: 2024 Achievements at a Glance” (februarie 2026): finqware.com
11. Noda Live — „Open Banking in Romania: Regulation, Adoption, Integration” (2024): noda.live
12. Fiskil — „Open Banking in Romania: PSD2 Status” (2025): fiskil.com
13. Konsentus — „The Unfinished Story of European Open Banking” (februarie 2026): konsentus.com
14. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) — „AI Act: implications for the EU banking and payments sector” (noiembrie 2025): eba.europa.eu
15. Bird & Bird — „Recent developments on the interplay between AI and financial institutions” (ianuarie 2026): twobirds.com
16. Nortal — „2026 EU Financial Services Compliance: Key Regulations & Tech”: nortal.com
17. K&L Gates — „EU and Luxembourg Update on AI Regulation — Recent Developments” (ianuarie 2026): klgates.com
18. Banca Națională a României (BNR) — Evaluarea gradului de digitalizare a instituțiilor de credit (2024): bnr.ro
19. Finnoconsult — Raport FinnoScore (2023): finnoconsult.at
20. Juniper Research — Proiecții open banking CEE (2024)
