Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în cadrul unui comitet ad-hoc neplanificat, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt. Decizia vine în contextul dizolvării guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României și menține țara în categoria investițională, cu perspectivă negativă.
Context și motivul deciziei
Acțiunea de rating a fost una neplanificată, în afara calendarului anunțat la începutul anului, determinată de evenimentul special reprezentat de criza politică internă. Dizolvarea coaliției guvernamentale a generat o incertitudine instituțională care a impus o reevaluare rapidă din partea agenției. Următoarea publicare programată privind ratingul suveran al României este stabilită pentru data de 2 octombrie 2026.
Perspectiva negativă reflectă opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în următoarele 6–12 luni în ceea ce privește implementarea consolidării finanțelor publice și reducerea deficitelor externe ale României. Cu toate acestea, S&P a ales să mențină ratingul în categoria investițională, recunoscând progresele înregistrate în execuția bugetară.
Progrese fiscale recunoscute: deficit redus la aproximativ 1% din PIB în T1 2026
S&P apreciază că România a început să livreze rezultate concrete în procesul de consolidare fiscală în primul trimestru al anului 2026. Deficitul bugetar s-a redus la aproximativ 1% din PIB în această perioadă, un nivel aproape la jumătate față de cel înregistrat în același interval al anului precedent. Agenția subliniază că această îmbunătățire a fost susținută atât de venituri suplimentare generate de majorarea taxelor și impozitelor adoptată în 2025, cât și de un control mai strict al cheltuielilor publice.
Cu toate acestea, estimarea S&P pentru deficitul bugetar consolidat al României pe întreg anul 2026 rămâne la un nivel de 6,25% din PIB, în continuare semnificativ mai ridicat față de media europeană. Această valoare indică faptul că, deși tendința este favorabilă, dezechilibrul fiscal structural persistă și necesită continuarea eforturilor de ajustare.
Fondurile europene, element-cheie: până la 15 miliarde euro estimate pentru 2026
Un factor esențial în menținerea ratingului investițional este reprezentat de accesul României la fondurile europene. S&P estimează că în 2026 România va beneficia de transferuri din partea Uniunii Europene de până la aproximativ 15 miliarde euro, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile de coeziune. Aceste resurse sunt considerate de agenție drept un tampon critic pentru acoperirea nevoilor de finanțare externă ale economiei și pentru susținerea investițiilor.
Agenția avertizează, totodată, că orice blocaj în accesarea acestor fonduri — generat fie de neîndeplinirea jaloanelor asumate, fie de instabilitate instituțională — ar putea amplifica presiunile asupra balanței de plăți și ar pune sub semnul întrebării menținerea ratingului investițional.
Perspectivă economică: stagnare temporară în 2026, relansare de 2,5% estimată pentru 2027
Din perspectivă macroeconomică, S&P anticipează o perioadă temporară de stagnare pentru economia românească în cursul anului 2026, influențată de evoluțiile nefavorabile de pe piețele energetice internaționale, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu. Pentru 2027, agenția previzionează o relansare economică, cu o creștere de 2,5%, pe fondul implementării reformelor structurale și al accelerării absorbției fondurilor europene.
Factori de risc: ce ar putea declanșa un downgrade
Raportul identifică mai mulți factori care ar putea genera o retrogradare a ratingului României. Principalul risc este incapacitatea Guvernului de a adopta și implementa politici credibile de reducere a deficitului bugetar pentru anul 2027, în special în contextul unui buget care să fie perceput ca sustenabil de piețele financiare.
Un al doilea scenariu de downgrade vizează accesul limitat la fondurile europene în perioada 2026–2027, care ar reduce perspectivele de creștere și ar amplifica riscurile balanței de plăți. Nu în ultimul rând, o deteriorare semnificativă și de durată a condițiilor de pe piața energiei, cu implicații inflaționiste directe, ar putea exercita presiuni suplimentare asupra profilului de risc al României.
Pe de altă parte, S&P precizează că o eventuală îmbunătățire a perspectivelor ar putea surveni în condițiile reducerii semnificative a deficitelor fiscale și externe și ale relansării sustenabile a creșterii economice.
Reacția Ministerului Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat decizia S&P, subliniind că reconfirmarea ratingului, deși îmbucurătoare, evidențiază impactul major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România. Oficialul a apreciat că, într-un mediu extern complicat, România a demonstrat că poate implementa politici eficiente de consolidare fiscală, dar a avertizat că poziția ratingului este vulnerabilă, cu perspectivă negativă. Nazare a subliniat necesitatea menținerii traiectoriei de ajustare și a absorbției fondurilor europene prin PNRR, SAFE și fondurile de coeziune, ca elemente esențiale pentru păstrarea gradului investițional.
Concluzie
Reconfirmarea ratingului investițional al României de către S&P Global Ratings reprezintă un semnal de stabilitate relativă într-un moment de vulnerabilitate politică internă. Decizia recunoaște progresele din execuția bugetară, dar nu elimină presiunile structurale: deficit ridicat, nevoi mari de finanțare externă și riscuri politice. Ratingul BBB- rămâne pe treapta inferioară a categoriei investiționale, iar perspectiva negativă semnalează că marja de eroare pentru factorii de decizie este extrem de redusă în perioada următoare.
Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în cadrul unui comitet ad-hoc neplanificat, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt. Decizia vine în contextul dizolvării guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României și menține țara în categoria investițională, cu perspectivă negativă.
