Green Asset Ratio în băncile românești 2025: cauze și perspective

Green Asset Ratio (GAR) a fost conceput ca principal indicator de transparență ecologică pentru instituțiile de credit din Uniunea Europeană, în cadrul cerințelor de raportare prudentă de Pilonul 3, impuse prin Regulamentul privind Taxonomia UE (Regulamentul 2020/852). Scopul său declarat este cuantificarea proporției activelor bancare care finanțează activități economice aliniate la criteriile tehnice de sustenabilitate ale Taxonomiei europene, raportat la totalul activelor acoperite din bilanț.

Un indicator cu defecte structurale recunoscute la nivel european

Structura de calcul a indicatorului conține însă o asimetrie metodologică fundamentală, recunoscută explicit de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). La nivelul numărătorului, regulamentul permite recunoașterea alinierii exclusiv pentru expunerile față de contrapartidele supuse obligațiilor de raportare nefinanciară impuse de Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD) sau de predecesoarea sa, Directiva privind Raportarea Nefinanciară (NFRD). Prin urmare, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), care nu sunt obligate să raporteze conform acestor directive, sunt excluse automat din numărătorul indicatorului, deși expunerile față de ele rămân incluse în numitor. Efectul direct: cu cât un sistem bancar este mai orientat spre finanțarea IMM-urilor – cum este cazul României – cu atât GAR-ul raportat va fi mai scăzut, indiferent de calitatea ecologică reală a activelor.

Pentru a corecta această distorsiune, EBA a propus indicatorul Banking Book Taxonomy Alignment Ratio (BTAR), care include voluntar și expunerile față de IMM-uri și entități non-UE. Cu toate acestea, colectarea datelor auditabile de la clienții de dimensiuni mici rămâne o barieră operațională greu de depășit în practică, limitând utilitatea imediată a acestui instrument alternativ.

Băncile din România: valori minime într-un context european deja modest

Sistemul bancar românesc este dominat de nouă instituții de credit de importanță sistemică, care concentrează aproximativ 72% din activele totale, 75% din depozite și 73% din creditele acordate la nivelul întregului sector. Conform datelor auditate din perioada 2024–2025, aceste instituții raportează indicatori GAR situați în jurul pragului critic de 1%, un nivel semnificativ sub media europeană.

Studiile sectoriale realizate de PwC indică faptul că, la nivelul Uniunii Europene, media reală a GAR calculat pe baza cifrei de afaceri a clienților corporativi s-a situat la 2,9% în exercițiul financiar evaluat în 2025 – un ușor avans față de 2,2% în anul anterior –, în timp ce media indicatorului calculat pe baza cheltuielilor de capital (CapEx) a atins 3,2%. Raportat la aceste cifre deja modeste la nivel continental, decalajul băncilor românești este substanțial.

Banca Transilvania raportează un GAR de 0,68% pe baza cifrei de afaceri și de 0,94% pe baza CapEx. UniCredit Bank România înregistrează valori similare: 0,77% și respectiv 0,95%. Raiffeisen Bank România prezintă o divergență mai pronunțată între cele două metodologii de calcul – 0,48% pe cifra de afaceri față de 2,95% pe CapEx –, reflectând faptul că finanțările recente ale băncii susțin proiecte de investiții orientate spre alinierea ecologică, chiar dacă operațiunile curente ale clienților din portofoliu nu sunt încă complet decarbonizate. La polul opus, Libra Internet Bank raportează o aliniere de 0% a stocului de active, situație care nu reflectă neapărat absența creditării proiectelor verzi, ci imposibilitatea tehnică de a documenta formal cerințele exigente ale taxonomiei pentru un portofoliu axat preponderent pe dezvoltatori imobiliari locali și IMM-uri fără obligații CSRD.

Constrângerile macroeconomice și structurale ale economiei românești

Performanța modestă a sectorului bancar românesc în privința GAR este indisolubil legată de vulnerabilitățile structurale ale economiei reale și de contextul macroeconomic dificil al anului 2025. Activitatea economică generală a înregistrat un avans anual de doar 0,3% în trimestrul al doilea din 2025, pe fondul presiunilor fiscale și al incertitudinilor geopolitice. Deficitul bugetar al României este estimat la 8,2% din PIB pentru 2025, cu o traiectorie de consolidare lentă ce vizează un nivel de 5,8% abia în 2026, ceea ce menține ridicate costurile de finanțare ale statului și presiunea asupra ratingului de țară.

Conexiunea strânsă dintre sectorul bancar și cel guvernamental limitează flexibilitatea alocării de capital către proiecte private pe termen lung. Băncile cu capital de stat dețin 16,1% din activele nete ale sistemului și manifestă o apetență crescută pentru titluri de stat, reducând astfel disponibilul pentru finanțarea tranziției ecologice. O altă barieră structurală rezidă în soliditatea financiară precară a unei largi categorii de companii românești: aproape o treime din firmele active înregistrează capitaluri proprii sub limita legală, ceea ce le restricționează sever accesul la finanțare bancară și adâncește deficitul de intermediere financiară.

Structura portofoliului corporativ reflectă totodată o dependență istorică de sectoarele expuse riscului de tranziție climatică. Deși rentabilitatea acestor companii a înregistrat o contracție în 2024 și 2025, finanțarea lor prin împrumuturi bancare comerciale a continuat pe o traiectorie ascendentă, reprezentând mai mult de jumătate din portofoliul corporate consolidat al băncilor din România în septembrie 2025. Rata creditelor neperformante (NPL) se situa la 2,87% în septembrie 2025, în ușor avans față de 2,54% înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior, menținându-se totuși în zona de risc scăzut conform standardelor EBA.

Decuplarea dintre finanțările verzi reale și raportările oficiale GAR

Valorile scăzute ale GAR contrastează puternic cu dinamica operațională a finanțărilor verzi din 2025. Portofoliul de credite verzi acordate companiilor nefinanciare a atins un volum de 10,2 miliarde lei la finele lunii septembrie 2025, reprezentând 4,8% din totalul expunerilor bancare corporate, cu precădere în segmentul clădirilor verzi și al utilităților energetice. Pe segmentul populației, creditarea verde a înregistrat un avans și mai accentuat, atingând un stoc total de 16 miliarde lei în septembrie 2025, adică o creștere anuală de 70%, cu o pondere de 8,6% din totalul împrumuturilor acordate gospodăriilor.

La nivel de instituție, Banca Transilvania și-a majorat obiectivul strategic de creditare verde la 5 miliarde lei pentru intervalul 2025–2027, după ce acordase credite verzi de 1,8 miliarde lei în 2024. Raiffeisen Bank România a raportat că finanțarea sustenabilă a reprezentat 25,44% din întregul portofoliu corporate în 2025, depășind ținta internă de 24%, în timp ce 49% din noile credite ipotecare acordate au vizat clădiri cu certificat de performanță energetică clasa A sau superioară. BRD – Groupe Société Générale și-a consolidat oferta prin produse dedicate precum „Habitat Verde” și „Expresso Verde”, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înregistrat un volum record de investiții în România în 2025, de 955 milioane de euro distribuit în 37 de proiecte, din care 81% au fost alocate tranziției ecologice.

Această acumulare rapidă de active verzi nu se reflectă în indicatorul GAR oficial din cauza cerințelor rigide de documentare impuse de regulamentele UE. De exemplu, creditele acordate gospodăriilor pentru locuințe necesită auditarea tehnică a respectării criteriilor referitoare la riscurile fizice de mediu și protecția biodiversității, un proces pe care clienții individuali rareori îl pot formaliza în relația cu banca. Decuplarea dintre realitatea operațională și metricile Pilonului 3 devine astfel un reper diagnostic esențial pentru înțelegerea limitelor GAR ca instrument de politică publică.

Suspendarea raportării GAR și noua agendă de reglementare europeană

Nivelul redus al conformării la standardele GAR și riscurile de denaturare a comportamentului de piață au generat o reacție corectivă majoră din partea autorităților europene în 2025. La 22 mai 2025, EBA a publicat documentul de consultare EBA/CP/2025/07, prin care a solicitat suspendarea oficială a obligației de raportare publică a indicatorilor GAR și BTAR în cadrul dezvăluirilor de Pilonul 3, începând cu datele de referință din iunie 2025 și până la finele anului 2026. Măsura a fost consolidată printr-o scrisoare de tip „no-action” emisă de EBA la 6 august 2025, cu scopul de a stopa aplicarea unor cerințe administrative disproporționate până când Comisia Europeană va finaliza revizuirea Regulamentului Delegat privind prezentarea de informații, în contextul pachetului legislativ Omnibus.

Această perioadă de tranziție reorientează atenția strategică a supraveghetorilor și a băncilor spre integrarea calitativă a riscurilor climatice. Printre direcțiile nou prioritizate se numără raportarea obiectivelor de reducere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră finanțate (cu orizontul 2030 ca an de referință evolutiv), evaluarea granulară a riscurilor fizice pe baza a patru tipuri de hazarduri corelate cu coordonate geospațiale la nivel de regiuni NUTS, precum și adoptarea noului sistem de clasificare statistică NACE 2.1, obligatorie de la 1 ianuarie 2026. Această din urmă reformă tehnică necesită adaptări logistice complexe ale sistemelor IT bancare, planificate pentru a doua jumătate a anului 2025.

Perioada de pauză reglementară a permis băncilor sistemice să investească mai mult în programe educaționale și de asistență directă a clienților corporativi. UniCredit Bank România a desfășurat în 2025 programul național „Tranziție Justă”, un turneu în opt orașe care a reunit peste 800 de companii. Raiffeisen Bank a derulat ateliere de conștientizare ESG bazate pe rapoartele IPCC pentru 140 de manageri de relații corporative, asigurând astfel că echipele din prima linie pot asista clienții în procesul de aliniere la standardele verzi.

Direcții strategice pentru depășirea decalajului de aliniere

Deficitul critic reflectat de valoarea de aproximativ 1% a indicatorului GAR în România reprezintă, în esență, un decalaj metodologic de raportare și colectare a datelor, și nu un indicator fidel al implicării instituțiilor financiare în sprijinirea tranziției ecologice. Suspendarea temporară a obligației de publicare a taxonomiei oferă sectorului bancar românesc un spațiu de manevră vital pentru consolidarea infrastructurii de date.

Prima direcție prioritară vizează crearea unei baze de date centralizate, standardizate și accesibile instituțiilor de credit, care să conțină Certificatele de Performanță Energetică (CPE) ale fondului imobiliar rezidențial din România. Absența unui astfel de instrument digital blochează încadrarea automată a mii de credite ipotecare verzi în portofoliile aliniate, deși clădirile finanțate îndeplinesc criteriul de top 15% din punct de vedere energetic.

A doua direcție se referă la finanțarea de tranziție (transition finance): băncile trebuie să dezvolte produse dedicate companiilor cu amprentă ridicată de carbon, finanțând planurile lor de modernizare. Excluderea acestor clienți din portofoliu ar putea îmbunătăți artificial ratele de sustenabilitate ale băncilor, dar ar priva economia reală de resursele critice necesare decarbonizării. Monitorizarea prin indicatori de tip CapEx rămâne, în acest context, cel mai eficient mecanism de reducere progresivă a emisiilor asociate portofoliului.

A treia direcție privește IMM-urile. Dat fiind că acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, dar sunt excluse implicit din calculul formal al GAR, dezvoltarea unor module digitale simplificate de raportare ESG, integrate în platformele de internet banking, ar facilita colectarea voluntară a datelor climatice. Aceste date pot fi valorificate ulterior pentru calcularea indicatorilor BTAR, oferind investitorilor internaționali o imagine mai transparentă și mai corectă asupra calității ecologice a activelor din România.