Grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International (RBI) se află din nou în centrul atenției, după ce un fond specializat în pariuri pe scăderea acțiunilor (short-seller) a acuzat banca de rol-cheie în ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, transmite Reuters.
Subsidiara rusă a Raiffeisen este cea mai mare bancă din Rusia care nu figurează pe listele de sancțiuni ce au izolat competitorii locali, ceea ce a transformat-o într-un intermediar esențial pentru plățile comerciale, inclusiv pentru exporturile de gaze către Europa.
Firma newyorkeză Grizzly Research susține că RBI a devenit un „canal cheie” prin care Rusia ocolește restricțiile occidentale, facilitând tranzacții de peste un miliard de dolari, printre care s-ar afla și bunuri folosite de industria rusă de armament. Grizzly a precizat că deține o poziție „short” pe acțiunile RBI, ceea ce îi permite să profite direct din deprecierea titlurilor. Ca urmare a raportului, acțiunile Raiffeisen Bank International au scăzut joi cu până la 9%.
Banca a respins acuzațiile, calificând raportul drept înșelător și eronat. „Avem încredere deplină în soliditatea sistemelor noastre de conformitate, care au fost verificate în repetate rânduri”, a transmis joi Raiffeisen. Raiffeisen susține că încearcă de mai mulți ani să se retragă din Rusia, însă mai multe tentative de vânzare a operațiunilor rusești au eșuat. Deși și-a redus activitatea, banca nu a închis complet subsidiara. În 2024, autoritățile americane au avertizat RBI că i-ar putea bloca accesul la dolari, din cauza relațiilor cu Rusia, dar amenințarea nu a fost pusă în aplicare.
Cu peste 18 milioane de clienți, de la Viena la Moscova, și 44.000 de angajați, Raiffeisen rămâne un pilon financiar pentru Austria și pentru o mare parte din Europa de Est. Rusia a devenit o sursă tot mai importantă de profit pentru bancă după declanșarea războiului din Ucraina, deși Moscova a blocat repatrierea unor profituri de ordinul miliardelor de euro. Oficialii ruși s-au opus și vânzării subsidiarei către un cumpărător local, dorind să păstreze ce a mai rămas din legăturile economice cu Europa, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești în valoare de miliarde de euro — deși în volume mult mai mici decât înainte de război.
