Consiliul Concurenței a aplicat luni, 8 iunie 2026, cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc: zece instituții de credit au primit sancțiuni totale de 3,73 miliarde de lei — echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro — pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Băncile, fără excepție, resping acuzațiile, cataloghează decizia drept arbitrară, nefondată sau injustă şi anunță că vor folosi toate căile legale disponibile pentru a o contesta.
Decizia Consiliului Concurenței: coordonare prin schimb de informații, nu cartel clasic
Investigația, declanşată la finalul anului 2022, a vizat modul în care băncile participante la fixing stabileau cotațiile pentru indicele ROBOR — indicatorul de referință utilizat pentru calculul dobânzilor variabile la creditele în lei. Autoritatea a constatat că, în loc să transmită cotații ferme şi independente, băncile şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale şi strategice referitoare la nivelul indicelui.
Bogdan Chirițoiu, preşedintele Consiliului Concurenței, a nuanțat în mod explicit natura încălcării:
‚Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Nu vorbim despre un cartel clasic, ci despre prea mult schimb de informații.“
Autoritatea a precizat că decizia sa este executorie: băncile trebuie să achite amenzile prin intermediul ANAF chiar dacă aleg să le conteste în instanță. În termen de 60 de zile de la primirea motivării, instituțiile sancționate sunt obligate să prezinte planuri de măsuri pentru eliminarea practicilor anticoncurențiale. Contestarea poate fi formulată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea oficială a deciziei motivate.
Chirițoiu a subliniat şi că amplele dezbateri publice care au precedat adoptarea deciziei sunt neuzuale şi au generat confuzie:
‚Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.“
Distribuția amenzilor: Banca Transilvania, cea mai sancționată instituție
Sancțiunile individuale aplicate de Consiliul Concurenței sunt, în ordine descrescătoare: Banca Transilvania S.A. — 875,74 milioane lei; Banca Transilvania S.A. pentru fapta realizată de OTP Bank România S.A. (bancă achiziționată între timp de BT) — 85,03 milioane lei; Banca Comercială Română S.A. (BCR) — 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România S.A. — 442,49 milioane lei; UniCredit Bank S.A. — 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale S.A. — 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti — 405,91 milioane lei; CEC Bank S.A. — 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească S.A. — 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank S.A. — 45,86 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. — 28,1 milioane lei.
Grupul Banca Transilvania, incluzând şi amenda aferentă OTP Bank, concentrează astfel sancțiuni totale de aproximativ 960 de milioane de lei — cea mai mare expunere individuală din dosar.
Reacțiile băncilor pe 8 iunie 2026: front comun împotriva deciziei
Toate instituțiile vizate au emis, în cursul zilei de luni, 8 iunie 2026, comunicate de presă prin care resping concluziile Consiliului Concurenței. Mesajele convergente articulează trei argumente principale: respectarea cadrului legal şi a reglementărilor BNR, caracterul nefondat al deciziei şi intenția fermă de a contesta sancțiunea în instanță.
Banca Transilvania: „Decizia dovedeşte o profundă lipsă de înțelegere a sistemului financiar”
Banca Transilvania, cea mai puternic afectată financiar, a reacționat vehement şi a anunțat declanşarea unei bătălii juridice de amploare. Directorul general Ömer Tetik a transmis că instituția a acționat „corect şi legal” şi a criticat decizia:
„Decizia dovedeşte o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar. Vom lupta să ne dovedim nevinovăția şi să arătăm că am acționat corect şi legal.”
Banca a criticat şi modul în care a aflat de cuantumul sancțiunii:
„Constatăm cu surprindere că informații de interes major sunt dezvăluite în presă înainte de a ne fi transmisă o comunicare oficială scrisă. Diminuarea capitalizării viitoare a băncilor (total) cu suma vehiculată ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro. Decizia arbitrară şi nefondată a Consiliului Concurenței poate cauza reducerea şanselor relansării economice imediate.” se arată într-un comunicat al bănci de ieri.
BCR: „Poziția Consiliului este surprinzătoare”
Banca Comercială Română, amendată cu 577,36 milioane de lei, a subliniat că nu a primit decizia motivată şi că a luat cunoştință de sancțiune din comunicarea publică — un aspect pe care íl califică drept inacceptabil din punct de vedere procedural. BCR a invocat un precedent semnificativ: acelaşi Consiliu al Concurenței a analizat anterior procedura ROBOR şi a constatat, în 2013, că nu există încălcări ale normelor de concurență, ceea ce ridică, în opinia băncii, probleme de predictibilitate şi consecvență a practicii administrative proprii.
BCR a precizat şi că referirile la cazuri internaționale similare nu pot substitui analiza concretă a cadrului local:
„Referințele generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual şi instituțional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparație cu alte cazuri internaționale trebuie să fie relevantă, riguroasă şi aplicabilă circumstanțelor concrete ale pieței locale şi ale mecanismului ROBOR.”
BRD: „Respectarea regulilor a dus, paradoxal, la sancțiune”
BRD-Groupe Société Générale, amendată cu 412,47 milioane de lei, a formulat unul dintre cele mai incisive răspunsuri din dosar, susținând că tocmai respectarea regulamentelor în vigoare a generat, în mod paradoxal, sancțiunea. Banca a atras atenția asupra contextului mai larg:
„Decizia Consiliului Concurenței afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea şi capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale.”
UniCredit: „Caracter arbitrar al acestui act administrativ”
UniCredit Bank S.A., sancționată cu 431,03 milioane de lei, a calificat decizia drept „injustă şi nefundamentată”, invocând caracterul arbitrar al actului administrativ. Banca a anunțat că va prezenta dovezi incontestabile de nevinovăție şi că va folosi toate căile legale disponibile pentru a-şi apăra drepturile.
CEC Bank: „Vom merge inclusiv în instanțele europene”
CEC Bank, amendată cu 332,98 milioane de lei, este în total dezacord cu decizia şi o consideră nejustificată şi lipsită de un fundament juridic solid:
„Toate operațiunile noastre pe piața monetară interbancară au fost desfăşurate în conformitate cu legislația în vigoare, cu regulamentele Băncii Naționale a României şi cu standardele europene aplicabile sectorului bancar. Vom merge inclusiv în instanțele europene dacă va fi necesar.”
Raiffeisen Bank: ‚Nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci“
Raiffeisen Bank România, sancționată cu 442,49 milioane de lei, a afirmat că investigația Consiliului Concurenței nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci:
„Investigația Consiliului Concurenței nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci, ci a vizat transparența cotațiilor, o caracteristică intrinsecă a sistemului, nu o opțiune a băncilor.”
— Comunicat oficial Raiffeisen Bank, 8 iunie 2026
ING Bank: „Sancțiunile sunt profund neîntemeiate”
ING Bank România a transmis luni că respinge „categoric” concluziile Consiliului Concurenței:
„ING Bank Romania a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței din data de 7 iunie 2026. Sancțiunile aplicate în dosarul ROBOR sunt profund neîntemeiate şi se bazează pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare. Vom exercita toate căile legale de contestare.”
BNR: lucrurile se vor clarifica în instanță
Banca Națională a României s-a distanțat cu prudență de dosar, precizând că regulamentul de tranzacționare pe care l-a agreat cu băncile nu este vizat de investigație. Dan Suciu, purtatórul de cuvânt al BNR, a declarat:
„Înțelegem din comunicatul Consiliului Concurenței că decizia nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. În ceea ce priveşte practicile anticoncurențiale pe care le amendează Consiliul Concurenței, am observat că băncile se consideră nevinovate şi vor contesta în instanță decizia. Probabil că lucrurile se vor clarifica pe parcurs, în instanță.”
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ridicat o întrebare retorică semnificativă: „Dacă ROBOR a fost manipulat în sus, cine l-a scăzut?” — referindu-se la evoluția descendentă consistentă a indicelui în anii următori perioadei investigate.
Context juridic şi implicații pentru clienții bancari
Dosarul ROBOR deschide totodată o nouă frontieră juridică pentru consumatori. Avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut pentru procese de amploare împotriva băncilor, i-a îndemnat deja pe clienți să formuleze acțiuni civile pentru recuperarea dobânzilor plătite în plus pe baza indicelui ROBOR în perioada investigată. Preşedintele Consiliului Concurenței a confirmat că românii care consideră că au fost prejudiciați vor putea merge în instanță după redactarea şi comunicarea oficială a deciziei motivate.
Este de remarcat că însuşi Consiliul Concurenței investigase acelaşi mecanism în 2013, în contextul turbulențelor din octombrie-noiembrie 2008, şi încheiase atunci ancheta fără sancțiuni. Schimbarea de abordare după 13 ani, în condițiile în care reglementatorul, legislația şi chiar conducerea instituției au rămas aceleaşi, constituie unul dintre principalele argumente invocate de bănci pentru a susține lipsa de predictibilitate a practicii administrative.
Perspectivă: bătălia juridică abia începe
Decizia Consiliului Concurenței marchează sfârşitul fazei administrative a unui dosar de patru ani, dar startul a ceea ce analiştii juridici deja numesc “bătălia juridică a deceniului” pentru sistemul bancar românesc. Cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei — executorii din prima zi — şi cu cel puțin şapte bănci care şi-au anunțat explicit intenția de a contesta la Curtea de Apel Bucureşti, urmează ani de litigii complexe.
Bursa de Valori Bucureşti a reflectat imediat tensiunea: acțiunile băncilor au deschis pe roşu în ziua anunțului, iar capitalizarea bursieră a instituțiilor sancționate a înregistrat scăderi semnificative. Într-un context economic marcat de vulnerabilități, impactul deciziei — atât financiar, cât şi reputațional — asupra sectorului bancar român rămâne dificil de cuantificat în totalitate.
