Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, alimentată de scumpirea combustibililor și a gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Totodată, banca centrală a menținut rata Lombard la 7,50% și rata facilității de depozit la 5,50% pe an, păstrând neschimbate și rezervele minime obligatorii ale instituțiilor de credit.
Decizia BNR: dobânda de referință rămâne la 6,50%
Reunită în ședință ordinară pe 15 mai 2026, conducerea BNR a optat pentru menținerea statusului quo al politicii monetare. Rata dobânzii de politică monetară a rămas, astfel, la 6,50% pe an — nivel la care se situează de mai multe ședințe consecutive —, în timp ce coridorul format de facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50% a rămas intact. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor comerciale nu au suferit, nici ele, modificări.
Decizia survine în contextul unor presiuni inflaționiste persistente și al unui mediu extern marcat de incertitudini ridicate, Consiliul de administrație al BNR semnalând că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și că este pregătit să utilizeze instrumentele disponibile pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de stabilitate a prețurilor.
Inflația a sărit la 10,71% în aprilie 2026: combustibilii și gazele, principalii vinovați
Rata anuală a inflației a consemnat o accelerare pronunțată în luna aprilie 2026, urcând la 10,71%, după ce în luna martie 2026 se situase la 9,87% — ea însăși o abatere față de traiectoria lent descendentă înregistrată până în februarie (9,31%). Creșterea din aprilie a fost determinată, în principal, de majorarea semnificativă a prețurilor la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a creșterii cotației petrolului pe piețele internaționale. Un factor suplimentar de presiune a fost majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.
Indicatorul armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat în comparațiile la nivelul Uniunii Europene, a urcat și el la 9,5% în aprilie 2026, față de 8,6% în decembrie 2025, în timp ce rata medie anuală IAPC a atins 8,0% în același interval. Inflația de bază (CORE2 ajustat) a consemnat o evoluție ușor mai favorabilă, coborând la 8,2% în martie față de 8,5% în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al scăderii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, dar și al slăbirii cererii de consum.
Economia intră în recesiune tehnică: PIB-ul s-a contractat în T1 2026
Datele preliminare privind activitatea economică indică o contracție a PIB-ului de 0,2% în trimestrul I 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. În termeni anuali, dinamica PIB s-a deteriorat la -1,7% în trimestrul I 2026, de la +0,2% în trimestrul IV 2025, ceea ce plasează România în teritoriu negativ pentru al doilea trimestru consecutiv — o recesiune tehnică confirmată de date.
La nivelul componentelor, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul față de perioada similară a anului anterior, iar producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali. Pe partea pozitivă, volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat ușor creșterea în primele două luni ale anului. Deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția, în vreme ce deficitul de cont curent a continuat să scadă, susținut de ameliorarea balanțelor veniturilor.
Piața muncii: angajările scad, salariile încetinesc
Piața muncii a transmis semnale mixte în primele luni ale anului. Efectivul salariaților din economie și-a accelerat descreșterea în trimestrul I 2026, deși rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere față de media de 6,2% din trimestrul IV 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accentuat trendul descendent, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025. Intențiile de angajare și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să scadă în aprilie 2026, atingând niveluri istorice joase.
Cursul leu/euro și piețele financiare, sub presiunea conflictului din Orientul Mijlociu
Pe piețele financiare, cotațiile interbancare au rămas relativ stabile în aprilie și la începutul lui mai, pe palierele atinse în debutul lunii martie. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au cunoscut o primă fază descendentă în prima parte a lui aprilie, urmată de creșteri semnificative în a doua jumătate a lunii — alimentate de tensiunile generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de instabilitatea politică internă —, corectate parțial în prima decadă a lui mai.
Cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie apreciativă pentru euro, consemnând la finele lunii și în primele zile din mai o creștere abruptă semnificativă, pe care a recuperat-o parțial ulterior. Creditul acordat sectorului privat a crescut ușor în ritm anual în martie 2026, la 7,1% față de 6,8% în luna anterioară.
Prognoza BNR: inflația va scădea sub 5% abia în trimestrul III 2027
Potrivit Raportului asupra inflației — ediția mai 2026, aprobat în aceeași ședință —, rata anuală a inflației va continua să crească în trimestrul II 2026, depășind previziunile anterioare, ca urmare a scumpirii combustibililor și a energiei pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Efecte de bază nefavorabile pe segmentul energetic, liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază vor genera presiuni suplimentare.
Banca centrală anticipează o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Inflația va reveni în interiorul intervalului țintă abia în trimestrul III 2027, susținută de intensificarea presiunilor dezinflaționiste, inclusiv de adâncirea deficitului de cerere agregată — care a depășit așteptările în trimestrul IV 2025 și este anticipat să se adâncească și în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecției bugetare.
Riscuri și incertitudini: buget, politică și criză energetică globală
BNR semnalează incertitudini ridicate privind măsurile de consolidare bugetară ce vor fi adoptate dincolo de anul curent, în contextul politic intern actual, în raport cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală reprezintă, de asemenea, surse majore de risc la adresa perspectivei economice și inflaționiste, prin impactul asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, a activității firmelor și a percepției de risc față de regiune — cu consecințe directe asupra costurilor de finanțare.
În acest context, BNR subliniază importanța absorbției maxime a fondurilor europene — în special a celor din PNRR — ca instrument de contrabalansare parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale crizei energetice, precum și pentru accelerarea reformelor structurale și a tranziției energetice. Deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane, alături de atitudinea băncilor centrale din regiune, sunt, de asemenea, monitorizate cu atenție.
Calendarul comunicărilor BNR
Raportul trimestrial asupra inflației va fi prezentat public în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 19 mai 2026, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind decizia de politică monetară din 15 mai 2026 va fi publicată pe website-ul BNR în data de 27 mai 2026, ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 iulie 2026.
