Cerințele de capital nu sunt un dezavantaj competitiv pentru băncile europene, iar reducerea lor nu ar duce la mai mult credit, a afirmat Boris Vujčić, vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), într-un discurs susținut la a zecea conferință anuală a Comitetului European pentru Risc Sistemic (ESRB), organizată la 15 ani de la înființarea instituției.
Simplificare, da; relaxare, nu
Vujčić a recunoscut că respectarea regulilor UE a devenit tot mai complicată și mai costisitoare și că există „un caz clar” pentru simplificare. El a precizat însă că același nivel de reziliență poate fi atins, în multe situații, cu reguli mai simple.
Recomandările Consiliului guvernatorilor BCE, formulate la finalul anului 2025, includ:
- Comasarea amortizoarelor de capital în doar două: unul neeliberabil (conservarea capitalului și amortizoarele pentru instituțiile sistemice) și unul eliberabil (amortizorul anticiclic și cel de risc sistemic).
- Simplificarea cadrului pentru indicatorul de levier, de la patru elemente la două: un minim de 3% și un singur amortizor.
- Alinierea cerințelor MREL cu cadrul TLAC, fără reducerea resurselor disponibile în rezoluție.
- Un regim mai simplu și mai prudent pentru băncile mici, cu proporționalitate sporită.
În paralel, supravegherea bancară a BCE renunță la aproximativ 40 de documente de ghidare, din peste 100.
Capitalul nu este constrângerea principală
Potrivit oficialului BCE, datele nu susțin ideea că cerințele de capital frânează creditarea. Rata mediană a capitalului de nivel 1 (Tier 1) în zona euro a crescut de la circa 8% în 2009 la peste 16% în prezent, iar rentabilitatea capitalurilor proprii a atins maxime istorice. Raportul mediu preț/valoare contabilă a ajuns la aproximativ 1,5, peste mediana pe termen lung.
Raportările pentru trimestrul al doilea din 2026 arată o profitabilitate în continuare ridicată, cu venituri nete din dobânzi în revenire. Marja de capital a continuat să crească, ceea ce sugerează că „capitalul reglementar nu reprezintă, în prezent, o constrângere obligatorie” pentru creditare. Ancheta BCE privind creditarea bancară arată că băncile pun înăsprirea standardelor pe seama percepției riscurilor și a incertitudinii economice, iar cererea de credit rămâne redusă.
Întrebat retoric dacă o scădere a cerințelor de capital ar crește semnificativ creditarea, Vujčić a răspuns: „Aș considera acest lucru foarte improbabil.”
Integrarea financiară, „cel mai puternic instrument”
Vujčić a arătat că băncile europene duc lipsă de scală. Creditarea transfrontalieră a firmelor din zona euro reprezintă doar circa 16% din total, mai puțin decât creditarea către firme din afara zonei euro, în principal din SUA și Marea Britanie (aproximativ 20%). Consolidarea sectorului a fost determinată în principal de fuziuni și achiziții interne, iar concentrarea la nivel UE rămâne sub cea din Statele Unite.
În opinia sa, instrumentul cel mai puternic pentru competitivitate este integrarea financiară: „În opinia mea, este vorba despre integrarea financiară.” Printre măsurile cerute se numără:
- finalizarea uniunii bancare, inclusiv o schemă europeană de asigurare a depozitelor, „piesa lipsă” a uniunii bancare;
- progrese în uniunea piețelor de capital;
- armonizarea impozitării, a legislației insolvenței, a dreptului muncii și a dreptului societăților; investitorii transfrontalieri se confruntă în prezent cu 27 de regimuri diferite de impozitare la sursă;
- dezvoltarea sistemelor de pensii private, pentru a crea o bază stabilă de investitori pe termen lung, similară celei din SUA.
Mesajul final
În concluzie, Vujčić a rezumat trei mesaje: reziliența băncilor este o condiție pentru creștere, simplificarea și armonizarea pot sprijini competitivitatea, iar integrarea financiară este cel mai puternic instrument. El a avertizat că simplificarea, deși importantă, „nu va stimula substanțial, de una singură, competitivitatea” și că nu trebuie să slăbească reziliența.
