Vara anului 2026 a lăsat în urmă nu doar recorduri de temperatură, ci și o gaură serioasă în bugetele naționale. Potrivit unei analize publicate vineri de asigurătorul german Allianz, citată de AFP, valurile de căldură care au traversat continentul au generat pierderi economice de 113 miliarde de euro pentru cele 30 de state europene analizate — echivalentul a circa 0,46% din PIB-ul lor combinat.
Studiul semnat de Allianz Trade nu se limitează la pagubele materiale directe. În calcul au fost incluse și efectele mai puțin vizibile, dar la fel de costisitoare: scăderea producției economice și presiunea suplimentară pusă pe buzunarele populației de inflația globală și de scumpirea alimentelor, fenomene amplificate de temperaturile ridicate.
Trei țări concentrează aproape două treimi din pierderile totale. Potrivit raportului, „Italia suportă cea mai grea povară, cu 27,8 miliarde de euro, urmată de Germania cu 25 de miliarde de euro şi Franţa cu 20,1 miliarde de euro”. Interesant este că Italia, deși are o economie mai mică decât cea germană, a fost lovită mai puternic: căldura a tăiat 1,19 puncte procentuale din creșterea economică a țării, față de doar 0,54 puncte în cazul Germaniei — semn că vulnerabilitatea la caniculă nu ține doar de mărimea economiei, ci și de structura ei.
Lista celor mai afectate se completează cu Belgia (9,4 miliarde de euro) și Țările de Jos (9,2 miliarde de euro). Împreună, aceste cinci state — Italia, Germania, Franța, Belgia și Olanda — adună 81% din totalul pierderilor raportate la nivel european. Un mecanism mai puțin evident, dar central în explicația Allianz, este cel al productivității. „Căldura poate reduce producţia fără a provoca daune vizibile clădirilor sau echipamentelor„, notează raportul, care se sprijină pe date din sectorul manufacturier indian pentru a arăta legătura directă dintre temperaturile extreme, scăderea randamentului muncitorilor și creșterea absenteismului la locul de muncă.
Perspectivele pentru anul următor nu sunt mai liniștitoare. Allianz avertizează că 2027 are șanse mari să devină cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, o evaluare care se suprapune peste prognoza Organizației Meteorologice Mondiale (OMM): pentru intervalul 2026-2030, temperaturile medii globale ar urma să depășească cu 1,3 până la 1,9 grade Celsius media înregistrată între 1850 și 1900.
La acest tablou se adaugă un fenomen El Niño de intensitate ridicată, aflat deja în formare, ale cărui efecte economice ar putea depăși 451 de miliarde de dolari la nivel mondial — 0,24% din PIB-ul celor 144 de economii analizate în studiu, cu impactul cel mai puternic așteptat în 2027. Pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, factura netă a acestui fenomen ar putea ajunge la 24 de miliarde de dolari, adică 0,09% din PIB, fără a lua în calcul secetele, incendiile forestiere sau alte evenimente meteo extreme asociate — și cu un efect inflaționist suplimentar resimțit direct în prețuri.
