Portofoliul de credite active din România a depășit 8,8 milioane la finalul primului semestru din 2026, în timp ce cererea de finanțare continuă să se tempereze, arată cel mai recent raport statistic al Biroului de Credit. Documentul, care analizează datele agregate din baza de date a Biroului de Credit pentru semestrul I 2026, arată că numărul total de credite active a ajuns la 6.747.218 în sistemul bancar (în creștere cu 138.110 față de finalul anului 2025) și la 2.057.813 în sistemul non-bancar (în creștere cu 151.417 față de aceeași perioadă de referință).
Structura portofoliilor
În sectorul bancar, creditele de tip revolving (38,7%) și cele de consum (36,4%) domină portofoliul, urmate de overdrafturi (11,7%), credite imobiliare/ipotecare (8,5%) și linii de credit (4,7%). În schimb, în sectorul non-bancar predomină creditele de consum (45,7%), urmate de liniile de credit (31,6%) și de creditele revolving (22,7%) — o structură ce reflectă concentrarea acestui segment pe finanțarea de consum și pe produsele flexibile.
Cererea de finanțare, în scădere pentru creditele de consum
Raportul confirmă continuarea tendinței de temperare a apetitului pentru împrumuturi, mai ales în zona creditelor de consum, al căror volum nou acordat a scăzut cu 18,87% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creditarea ipotecară a rămas aproape neschimbată, cu o scădere marginală de doar 0,20%.
Calitatea portofoliului rămâne sub control
În sistemul bancar, rata medie a creditelor neperformante (restanțe de peste 90 de zile) s-a situat la 3,76% în S1 2026, o ușoară îmbunătățire față de 4,01% înregistrat în trimestrul IV 2025. Categoria cea mai volatilă a rămas cea a liniilor de credit, cu o rată care a oscilat între 4,41% (februarie) și 6,23% (iunie) — cel mai ridicat nivel dintre toate produsele analizate. Creditele ipotecare/imobiliare au continuat să înregistreze cel mai redus risc, sub 1%.
În sistemul non-bancar, rata creditelor neperformante rămâne structural mai ridicată, dar în scădere: de la 23,58% în ianuarie la un minim de 21,76% în mai, cu o ușoară revenire la 21,78% în iunie — media semestrială fiind de aproximativ 22,24%, față de 23,2% în semestrul anterior.
Debitorii cu restanțe, concentrați în jurul vârstei de 35-49 de ani
În sistemul bancar, categoria de vârstă 45-49 de ani înregistrează cea mai mare sumă restantă, peste 800 de milioane de lei, urmată îndeaproape de categoria 50-54 de ani. Totuși, cei mai numeroși debitori cu restanțe se regăsesc în categoria 35-39 de ani, cu aproximativ 37.000 de persoane.
În sistemul non-bancar, aceeași categorie de vârstă (35-39 de ani) concentrează atât cea mai mare sumă restantă (aproape 307 milioane de lei, în creștere de la circa 270 de milioane la finalul lui 2025), cât și cel mai mare număr de debitori cu obligații restante curente — peste 76.000 de persoane, aproape dublu față de sistemul bancar.
Context macroeconomic și rapoarte de credit
Pe fondul unei inflații ridicate și al unei rate a șomajului în ușoară creștere, apetitul pentru creditare bancară s-a menținut ridicat: ponderea creditelor noi în total credite active a urcat de la 1,78% în ianuarie la 2,44% în iunie 2026. În sistemul non-bancar, această pondere s-a păstrat relativ stabilă, între 5% și 6%. Numărul total de rapoarte de credit emise în S1 2026 a ajuns la aproximativ 10,6 milioane, în creștere cu 24,18% față de perioada similară din 2025, luna aprilie înregistrând cel mai ridicat volum — peste 2 milioane de rapoarte.
