Fagura, platforma de crowdlending activă în România și Republica Moldova, traversează o perioadă de consolidare: o rundă de finanțare de 3-4 milioane de euro aflată în curs de închidere, planuri de creștere a plafoanelor de creditare pentru IMM-uri de la 7.500 de euro către 30.000-50.000 de euro, și un obiectiv asumat de profitabilitate la nivel de grup în 2027.
Într-un interviu acordat Banko.ro, Tudor Darie, cofondator Fagura și membru al Consiliului Director RoFintech, explică de ce compania rămâne fidelă licenței europene ECSP în locul unei licențe bancare sau EMI proprii, cum a reușit să îmbunătățească portofoliul de credite exact în perioada în care sistemul bancar clasic își înăsprește criteriile, și de ce miza reală a Financial Director AI și Legal AI nu este automatizarea deciziei, ci păstrarea antreprenorului „în buclă”. Darie vorbește deschis și despre eșecul inițiativei de incubator fintech național, despre presiunea reglementărilor DORA și PSR asupra unei platforme care nu procesează plăți direct, și despre planul de a aduce în România programul de cashback pentru IMM-uri care funcționează deja cu succes în Moldova.
Banko.ro: Ați declarat în mod asumat intenția strategică de a transcende modelul actual de crowdlending și de a transforma Fagura într-o bancă digitală comunitară, completată cu funcționalități de plăți și emitere de carduri. Având în vedere arhitectura strictă de reglementare din Uniunea Europeană, care sunt etapele instituționale pe care le vizați – intenționați să obțineți mai întâi o licență de Instituție Emitentă de Monedă Electronică (EMI) sau vizați direct licențierea bancară sub supravegherea BNR și BCE, și ce structură de capitalizare masivă impune acest pivot operațional în următorii ani?
T.D.: Fagura operează astăzi pe licența europeană ECSP, pe Regulamentul UE 2020/1503: autorizația ASF în România și CNPF în Republica Moldova. Astea ne permit deja să intermediem finanțare și să atragem investiții pe tot teritoriul Uniunii Europene. Și exact asta vrem să facem: să rămânem 100% compliance pe aceste autorizații și să creștem pe baza lor. Prioritatea noastră nu e să adăugăm licențe, ci să folosim la maximum cadrul pe care îl avem. Vreau să fie foarte clar că nu avem intenția să facem ceva în afara mandatului nostru de reglementare.
În același timp, nu ne închidem ușa spre inovație pentru clienți. Dacă la un moment dat vom dezvolta servicii de digital banking, cum ar fi conturi IBAN sau carduri, nu o vom face obținând noi o licență bancară sau de EMI. O vom face în parteneriat cu bănci sau instituții de monedă electronică care au deja aceste licențe. Practic, clientul beneficiază de servicii pe infrastructura și licența partenerului, iar noi aducem stratul de inovație și experiența pentru utilizator. Nu ne interesează să devenim bancă doar de dragul de a fi bancă. Ne interesează ca un antreprenor sau un investitor de pe Fagura să-și gestioneze banii mai ușor, iar dacă un parteneriat ne ajută să livrăm asta, îl vom face, dar mereu în cadrul legal.
Banko.ro: Operăm astăzi într-un climat de stagflație confirmată, definit printr-o inflație severă de 10,71% și o creștere economică anemică, în care deciziile BNR de menținere a dobânzii de referință la 6,5% determină băncile comerciale să-și înăsprească standardele de creditare. În acest mediu, cum previne sistemul algoritmic de scoring al Fagura fenomenul de selecție adversă – mai exact, riscul de a prelua pe platformă acel segment de companii supra-îndatorate pe care sistemul bancar clasic l-a considerat prea toxic pentru a-l finanța, menținând în același timp dobânzi atractive pentru investitori?
T.D.: Paradoxul e că, deși economia din România se complică, la noi pe platformă calitatea portofoliului se îmbunătățește. E adevărat că la nivel de piață crește rata creditelor neperformante și cresc dobânzile. Dar noi tocmai anul acesta planificăm să creștem portofoliul, și o facem într-un mod sănătos, nu cu orice preț. Motivul e că am făcut câteva integrări noi de date. Analizăm mult mai atent informația de la Centrala Riscului de Credit a BNR, am construit parteneriate noi de recuperare cu agenții de colectare și cu mediatori. Rezultatul concret e o calitate mai bună a portofoliului.
Selecția adversă se previne exact aici, la nivel de date, nu de dobândă. Cu acces la CRC vedem clar cine e supra-îndatorat înainte să aprobăm, reușim să recuperăm și de la unii rău-platnici din trecut care acum se văd raportați, și descoperim tipare de comportament pe care înainte nu le prindeam. Nu vrem să preluăm ce refuză băncile. Vrem să fim alături de antreprenorii din România care trec printr-o perioadă grea, dar care au o afacere sănătoasă și capacitate reală să se dezvolte.
Banko.ro: Implementarea Legii 239 a produs o bancarizare forțată a economiei românești, forțând sute de mii de mici întreprinzători și PFA-uri să abandoneze modelul bazat pe numerar în favoarea trasabilității digitale de la 1 ianuarie 2026. Având în vedere această injecție masivă de date tranzacționale în sistemul bancar, în ce măsură algoritmii platformei dumneavoastră prioritizează acum analiza istoricului tranzacțional integrat prin API-uri Open Banking în detrimentul analizei clasice a bilanțurilor anuale, și cum reduce acest aspect timpul de acordare a finanțării?
T.D.: La microcompanii, cea mai importantă întrebare nu e ce scrie în bilanț, ci cine e omul din spatele afacerii. Sigur că datele financiare din situațiile anuale contează și le analizăm. Dar trebuie să înțelegem realitatea acestor firme mici: mulți antreprenori la început de drum nu au încă un bilanț relevant, sau au o firmă de câteva luni. La ei, ceea ce spune cel mai mult e profilul fondatorului. Ne uităm atent la experiența lui de business, la veniturile și activele pe care le are, la cum și-a achitat creditele personale în trecut. Informația asta vorbește uneori mai clar decât cifrele seci ale IMM-ului.
Cu cât mai multă activitate trece prin canale digitale, cu atât avem o imagine mai reală și mai la zi despre o afacere, în locul unui bilanț depus o dată pe an care oricum arată trecutul. Un istoric tranzacțional viu, integrat prin Open Banking, ne permite să luăm o decizie în minute. Practic, mutăm analiza de la fotografia veche a bilanțului la filmul real al afacerii.
Banko.ro: Noul Regulament european privind Serviciile de Plată (PSR), parte a pachetului legislativ PSD3 aflat în prag de adoptare formală, instituie o răspundere directă și neechivocă a prestatorilor de servicii financiare pentru acoperirea pierderilor clienților în caz de fraudă, dacă mecanismele de verificare a concordanței dintre beneficiar și IBAN prezintă breșe. Cum evaluați impactul financiar al acestei restructurări a răspunderii asupra marjelor operaționale ale platformelor independente și cum balansați cerințele severe de validare fără a introduce fricțiune într-un proces de creditare asumat a fi sub 15 minute?
T.D.: Aici trebuie să fiu corect cu cifrele și cu rolul nostru: PSR-ul nu ne vizează direct pe noi. Răspunderea pentru fraudă în plăți sunt cerințe care cad pe umerii prestatorilor de servicii de plată, adică pe partenerii noștri. Noi nu emitem monedă electronică și nu procesăm plăți pe cont propriu, așa că impactul pe marjele noastre operaționale nu vine din zona asta. Lucrăm cu parteneri care sunt deja conformi și investesc în aceste mecanisme de validare.
Preocuparea noastră reală e alta: cum extragem cât mai repede date relevante de la acești parteneri și din alte surse, ca să le analizăm și să dăm antreprenorului un răspuns rapid. Intern mizăm pe conceptul de interoperabilitate. Clientul trece o singură dată printr-un eKYC, iar de acolo mai departe colectarea informațiilor financiare, a istoricului de creditare și a restului de date devine sarcina noastră, nu a antreprenorului. Așa scădem fricțiunea. Clientul dă acordul o dată, noi facem munca grea în spate, iar el rămâne cu procesul rapid și cu timpul și banii economisiți.
Banko.ro: Unul dintre cele mai avansate instrumente ale ecosistemului este Piața Secundară, care permite vânzarea la discount a creanțelor active sau neperformante, oferind astfel o posibilitate esențială de exit pentru investitori. În ipoteza unui stres macroeconomic extrem, în care un șoc de dobândă sau de utilități ar genera un val subit de neplată în rândul IMM-urilor de pe platformă, dispuneți de instrumente algoritmice de tip ‘circuit breaker’ sau de un fond strategic de rezervă pentru a stopa o eventuală panică și a preveni o colapsare a prețurilor tranzacționate pe piața secundară?
T.D.: Piața Secundară (buletinul de anunțuri) e de fapt mai mult decât un instrument de exit. Face două lucruri importante. Investitorii care intră pe platformă și vor să-și crească portofoliul mai repede pot cumpăra investiții direct de la alți investitori, fără să aștepte credite noi. Iar cei cărora le apare o urgență și vor un exit mai rapid pot să-și vândă pozițiile și să iasă. Până la urmă, e un echilibru între cerere și ofertă.
Sincer, un echilibru perfect e greu de atins, și nici nu forțăm asta artificial. Mereu vor fi momente cu mai mulți cumpărători sau cu mai mulți vânzători. Ce observăm în practică e sănătos: împrumuturile de calitate care se listează se vând ca pâinea caldă. Iar cele cu întârzieri, chiar și cu discount, se vând foarte puțin spre deloc. Și e absolut ok să fie așa, pentru că prețul reflectă riscul real. Asta e cea mai bună protecție împotriva unei panici: piața e transparentă, nu ascunde riscul.
Decizia de a cumpăra sau de a vinde aparține fiecărui investitor. Noi oferim platforma și setăm regulile de joc care îi protejează. Filosofia noastră e ca investitorul să decidă, informat, ce face cu banii lui.
Banko.ro: Analizând arhitectura produselor oferite, remarcăm o diferențiere fundamentală a modelului operațional: pe fagura.com facilitați credite de până la 25.000 de euro, având o piață largă care include persoanele fizice, în timp ce operațiunile din România se raportează strict la segmentul IMM-urilor și sunt constrânse de un plafon maxim de 7.500 de euro. Care sunt constrângerile de reglementare impuse de legislația națională și europeană privind creditul de consum care v-au determinat această prudență și care este foaia de parcurs pentru egalizarea ofertei de produse și creșterea volumelor pe teritoriul României?
T.D.: Aici e loc de o corecție utilă la cifre. În Moldova finanțăm deja până la 30.000 de euro per IMM și 7.500 de euro per freelancer. Și, de la 1 iulie, am renunțat complet să mai finanțăm consumatorii. Vrem să rămânem concentrați pe antreprenori și pe afaceri care aduc valoare adăugată în economie, nu pe creditul de consum. În România, plafonul e într-adevăr 7.500 de euro deocamdată, dar îl vom crește etapizat către 30.000 și chiar 50.000 de euro.
Diferența nu ține de vreo constrângere care ne blochează, ci de maturitatea platformei. În Moldova suntem de șapte ani, iar în România de doar doi. Plafonul crește pe măsură ce crește comunitatea de investitori care finanțează aceste credite. Nu forțăm nota, pentru că o creștere sănătoasă înseamnă să ai suficient capital din partea investitorilor pentru fiecare treaptă de sumă. Foaia de parcurs e simplă: pe măsură ce comunitatea de investitori din România se dezvoltă, vom ajunge la sumele din Moldova și le vom depăși.
Banko.ro: Inovațiile introduse prin modulele Legal AI și Financial Director AI adaugă o componentă consultativă gratuită și valoroasă ecosistemului dumneavoastră. Cu toate acestea, în contextul rigorilor prefigurate de Regulamentul European privind Inteligența Artificială (AI Act) și având în vedere propensiunea inerentă a algoritmilor generativi de a produce erori factuale sau «halucinații», cum ați structurat arhitectura responsabilității juridice a platformei în cazul în care un antreprenor asimilează o eroare de calcul a Financial Director AI și suferă un prejudiciu operațional, și cum asigurați guvernanța antrenamentului acestor modele?
T.D.: Acești asistenți sunt și rămân doar consultativi. Nu te poți baza 100% pe un algoritm AI, pentru că da, pot apărea halucinații, și noi spunem asta deschis clientului. Legal AI, în esență, generează template-uri de acte pe care antreprenorul le ia ca pe un draft și pe care trebuie apoi să le ajusteze la situația lui reală. Nu e un document final pe care îl semnezi cu ochii închiși. La fel, Directorul Financiar AI analizează datele financiare ale firmei pe baza instrucțiunilor primite de la client și a unor presetări făcute de noi, ca să arate unde sunt punctele forte ale afacerii și unde ar fi de îmbunătățit.
Deliberat evităm să impunem acțiuni obligatorii. Instrumentul îți arată și îți explică, dar decizia de fiecare dată aparține clientului. Asta e și în linie cu spiritul AI Act: transparență față de utilizator că vorbește cu un AI, păstrarea omului în buclă și niciun automatism care să ia decizii în locul lui. Filosofia noastră aici e aceeași ca peste tot la Fagura. AI-ul colectează, sintetizează și accelerează, dar judecata și responsabilitatea finală rămân ale omului.
Banko.ro: Deținerea licenței europene ECSP certifică conformitatea platformei la cele mai înalte standarde instituționale, deschizând ușa teoretică către piața unică comunitară. Dincolo de posibilitatea juridică a pașaportizării serviciilor, care sunt planurile strategice reale de expansiune în Europa de Vest sau Centrală – pe ce piețe specifice vizați să direcționați capitalul din recenta rundă de finanțare și prin ce mecanisme intenționați să compensați costurile masive de achiziție a clienților specifice acelor jurisdicții puternic saturate?
T.D.: Trebuie spus un lucru care se pierde des: pe jumătate din model suntem deja o platformă europeană, nu teoretic, ci în practică. Din prima zi de la lansare atragem investitori din toată Uniunea Europeană. În acest moment avem investitori din peste 30 de țări. Deci pașaportizarea nu e o ușă pe care abia acum o deschidem pentru capital, o folosim de la început.
Pe zona de finanțare suntem astăzi în România și Moldova, iar următorul pas european îl construim inteligent. Nu ne apucăm să atacăm frontal o piață occidentală saturată, unde costul de achiziție a clientului e uriaș. Analizăm lansarea unui produs european dedicat freelancerilor, pentru că acolo vedem o comunitate omogenă. Un freelancer din România, Moldova, Germania sau Italia seamănă mult mai mult, ca și comportament, decât seamănă un IMM din centrul Bucureștiului cu un IMM dintr-un sat din Suceava. Când segmentul e omogen, poți construi un singur produs bun și îl scalezi transfrontalier, iar asta ține costurile de achiziție sub control. Primul pas concret merge spre diaspora românească și basarabeană, unde avem deja notorietate și încredere.
Banko.ro: Atragerea recentei runde de 1,5 milioane de euro reprezintă un vot de încredere instituțional solid, cu participarea unor fonduri de venture capital recunoscute precum u.ventures și rețele precum Bravva Angels, consolidând drumul către o capitalizare de 3 milioane de euro anul acesta. Cum transformă intrarea acestor investitori pretențioși strategia operațională a companiei – se accelerează obsesia pentru dominarea cotei de piață cu sacrificarea marjelor curente sau presiunea investitorilor vă obligă să demonstrați un parcurs clar, pe termen scurt, spre o profitabilitate fundamentală?
T.D.: Până acum Fagura a atras de la lansare în total în jur de 2,5 milioane de euro, de la investitori instituționali, de la angels și de la comunitate prin equity crowdfunding. Cele 1,5 milioane la care faceți referire sunt parte dintr-o rundă mai mare, de circa 3 – 4 milioane de euro. Acei 1,5 au fost deja atrași și folosiți ca să creștem în ultimii doi ani. Runda pe care vrem să o închidem în lunile următoare ne va duce platforma la nivelul următor.
Ca să răspund direct la întrebare: nu, nu sacrificăm marjele pentru cotă de piață cu orice preț. În Moldova suntem deja profitabili. La nivel de grup ne propunem profitabilitate în 2027. Deci parcursul spre rentabilitate nu e o presiune pe care ne-o pun investitorii, e ceva ce ne dorim și noi la fel de mult. Un business care nu ajunge sustenabil nu ajută pe nimeni, nici antreprenorii, nici investitorii.
Ce mă entuziasmează cel mai mult e altă direcție: vrem să aducem investitori instituționali nu doar în equity, ci și în finanțarea IMM-urilor. Vedem cât de bine funcționează modelul ăsta în Marea Britanie și ne dorim ca investitori mari, de ce nu chiar bănci, să investească prin platforme de crowdfunding, să împartă riscul cu alți investitori și să crească următoarea generație de companii. Astăzi băncile se bat pe același număr mic de clienți deja profitabili. Dar există o mulțime de firme bune, cu fondatori buni, care au nevoie de suport acum. Companii mici care pot deveni mari. Dacă le finanțezi la momentul potrivit, peste câțiva ani devin exact clienții pe care băncile îi vor finanța cu milioane de euro.
Banko.ro: Conceptul de Embedded Finance reprezintă frontiera absolută a inovației în tehnologia financiară, iar inițiativa dumneavoastră de a integra, alături de Mastercard Strive, un widget algoritmic de creditare direct în platformele de gestiune contabilă și operațională ale IMM-urilor confirmă această direcție. Cât de departe suntem de momentul în care brandul Fagura va deveni «invizibil» pentru debitorul final, operând strict ca o infrastructură tehnică în fundal (Banking-as-a-Service), și care sunt dificultățile tehnice de integrare a API-urilor în arhitectura software fragmentată a comercianților locali?
T.D.: Aici răspunsul meu poate merge un pic împotriva trendului: nu ne dorim ca Fagura să devină un brand invizibil. Pentru noi, încrederea clientului e cel mai important activ pe care îl avem, iar încrederea se construiește când omul știe cine e în spatele serviciului. Folosim embedded finance și widget-ul dezvoltat cu Mastercard Strive ca să creștem valoarea pentru client și să fim prezenți acolo unde el își petrece deja timpul, în platformele pe care le folosește zilnic. Dar vrem să păstrăm relația directă cu el, nu să dispărem în fundal.
Deci pentru noi API-urile și integrările sunt un instrument de a construi încrederea, nu de a ascunde brandul. Cât despre partea tehnică, da, arhitectura software a comercianților locali e fragmentată, fiecare are alt sistem de contabilitate sau de gestiune, și integrarea cere efort de la caz la caz. De asta am mers pe parteneriate cu platforme deja folosite de IMM-uri, unde ne conectăm o dată și ajungem la mulți clienți, în loc să reinventăm câte o integrare pentru fiecare comerciant în parte. Acum construim mai întâi relația și reputația.
Banko.ro: Rezultatele generate de Programul Cashback pentru IMM-uri demonstrează viabilitatea modelelor de finanțare hibridă (blended finance). Din moment ce asigurați deja prin intermediul platformei inclusiv finanțarea co-participării pentru antreprenorii ce accesează granturi, cum evaluați oportunitatea de a institutionaliza acest mecanism pe piața din România, acționând ca un partener agil de pre-finanțare a uriașelor programe guvernamentale și fonduri europene disponibile (PNRR, scheme de ajutor de stat) pe care sistemul bancar le procesează extrem de lent?
T.D.: Programul de cashback e unul dintre lucrurile de care sunt cel mai mândru, pentru că e finanțare care educă, nu doar dă bani. În Moldova e deja un mare succes, avem câteva sute de companii finanțate prin el. Mecanismul e simplu: compania ia un împrumut, achită la timp minim șase rate, iar în cadrul programului primește un grant fix de 1.000 de euro care îi compensează o parte din costul creditului. Ce se întâmplă de fapt e că firma învață să genereze venit, să-și plătească ratele lunar și să-și construiască un istoric de credit pozitiv. E mult mai sănătos decât un grant pur, pe care îl iei o dată și cu care nu formezi niciun comportament financiar.
Ne dorim clar să aducem acest model și în România și cred că exact aici putem fi acel partener agil de care vorbiți. Sistemul bancar procesează greu și lent programele mari, iar noi putem mișca repede. Până acum, crizele politice din România și blocarea bugetelor nu ne-au permis să găsim un parteneriat cu Guvernul. Dar suntem complet deschiși, fie că vorbim de un donator, fie de programe de tip PNRR sau Startup Nation, ca să ducem cashback-ul și către antreprenorii din România. Infrastructura e deja construită și testată. Ne trebuie doar partenerul potrivit.
Banko.ro: Adoptarea Regulamentului DORA, deplin aplicabil de la 15 ianuarie 2025, transformă fundamental paradigma managementului riscului cibernetic, forțând companiile fintech să demonstreze nu doar propria reziliență tehnică, ci și capacitatea de a audita exigent și constant toți furnizorii terți de infrastructură (third-party ICT providers). Cum a resimțit organizația dumneavoastră această sarcină colosală de conformitate și ce procent din resursele operaționale sunt acum blocate exclusiv pentru cerințele de reglementare cibernetică, fără a produce un avantaj competitiv direct?
T.D.: Am trecut deja prin două raportări pe baza DORA. Da, e mult de lucru să te asiguri că toate serviciile tale și ale furnizorilor tăi sunt sigure. Nu ascund că cere resurse. Dar nu aș numi-o o povară fără valoare. Într-un business financiar, securitatea și încrederea sunt chiar produsul. Un client îți dă banii și datele lui doar dacă are certitudinea că sunt în siguranță, așa că investiția asta se întoarce direct în încrederea în brand.
Ce nu mi se pare corect e că regulile astea stricte apasă mai ales pe mediul privat. Vedem cu toții ce s-a întâmplat cu Cadastrul în România. Părerea mea sinceră e că mediul privat din România e mai rezilient și mai pregătit decât o bună parte dintre serviciile statului. Ar fi sănătos să respectăm cu toții aceleași reguli, nu doar fintech-urile. Securitatea cibernetică e un subiect prea important ca să fie luat în serios doar de o parte. La noi, am făcut deja un audit IT al platformei și ne pregătim să mai facem și altele în perioada următoare.
Banko.ro: Instrumentele de marketing și gamificare pe care le utilizați pentru retenția lichidităților, precum bonusurile substanțiale acordate prin campaniile OktoberINVEST sau Santa Magic, dar și noul program de Referral 3.0, sunt esențiale pentru dinamizarea comunității de investitori. În ce măsură aceste mecanisme de recompensare continuă reprezintă o soluție structurală pe termen lung sau reflectă o creștere accelerată a costului de achiziție și retenție a capitalului investitorilor (CAC) determinată de concurența instrumentelor de economisire tradiționale, aflate la cote ale dobânzilor extrem de ridicate?
T.D.: Ca să înțelegem corect rolul acestor campanii, trebuie să pornim de la ce suntem: un marketplace care conectează investitorii cu antreprenorii. În varianta ideală, cererea ar trebui să egaleze oferta. În realitate, cele două nu se comportă mereu ca niște vase comunicante. De aici vin promoțiile și marketingul. Nu le facem de dragul gamificării, ci ca să echilibrăm piața. Când avem mai mulți bani de la investitori, stimulăm cererea de finanțare din partea antreprenorilor. Când avem mai multe cereri de la antreprenori, atragem noi investitori. E un instrument de reglaj, nu doar o cheltuială de achiziție.
Cât despre concurența cu dobânzile mari de la economisirea tradițională, o luăm în serios și răspundem prin produs, nu doar prin bonusuri. Cele mai de succes campanii au fost pentru Fagura Prime, unde am oferit 1,5% peste cele 8,5%, iar Prime e protejat de un fond de rezervă. Zilele astea lansăm o nouă promoție dedicată investitorilor, odată cu o versiune nouă de Auto Invest, ca să-i stimulăm să-și diversifice cât mai mult portofoliul. Iar diversificarea nu e un truc de marketing, e chiar cea mai sănătoasă formă de retenție: un investitor cu portofoliu bine diversificat are o experiență bună și rămâne pentru că îi merge bine, nu pentru bonus.
Banko.ro: Odată cu asumarea mandatului în cadrul Consiliului Director al Asociației RoFintech, v-ați angajat în inițiativa creării primului incubator fintech național, cu scopul declarat de a transforma inițiativele antreprenoriale românești în actori de anvergură globală. Într-un mediu dominat de o penurie acută de capital disponibil în stadiile incipiente (seed stage) raportat la piețele occidentale, prin ce pârghii strategice consideră Asociația că va reuși să stopeze fenomenul migrației creierelor și să mențină proprietatea intelectuală a dezvoltatorilor în regiunea Europei de Est?
T.D.: Aici o să fiu sincer, chiar dacă nu e răspunsul cel mai comod: inițiativa cu incubatorul, în forma gândită inițial, nu a funcționat. Ideea noastră era să motivăm oameni din bănci și din corporații să lanseze noi fintech-uri. Nu a avut timingul potrivit. Suntem într-o perioadă de criză, iar când oamenii se gândesc la stabilitate, e greu să-i convingi să sară în necunoscut.
RoFintech a mutat energia către acțiuni care chiar ajută piața acum. Facem Gala Rofintech, care dă vizibilitate companiilor bune din piață și colaborării cu alte bănci. Organizăm lunar fintech breakfast unde este mult networking șiapar noi proiecte de colaborare. Iar acum coordonez un proiect pentru extinderea fintech-urilor din Romania in R. Moldova.
Banko.ro: Analizând tendința generală de convergență și consolidare a instituțiilor de credit tradiționale în zona CEE, anticipați o dinamică similară și în ecosistemul de creditare alternativă european. Considerați că viitorul aparține formării unor alianțe de tip fuziuni între platformele naționale deținătoare de licențe ECSP pentru a atinge o masă critică regională pan-europeană sau estimeazăti mai degrabă un scenariu final în care băncile clasice vor prelua ostil sau prietenos operatori precum Fagura, valorificând astfel instantaneu tehnologia operațională și cota de piață inovatoare obținută?
T.D.: Nu aș paria pe un singur scenariu. Unele platforme vor fuziona ca să atingă masa critică, altele se vor închide pentru că nu au găsit un model sustenabil, iar altele noi se vor lansa. E o perioadă firească de maturizare a pieței, prin care au trecut toate industriile tinere. Consolidarea nu e un semn de slăbiciune, e semnul că sectorul va deveni serios. E foarte posibil ca unele bănci să prefere să cumpere tehnologie și cotă de piață în loc să le construiască de la zero.
Pe noi, la Fagura, nu ne consumă întrebarea cine pe cine cumpără. Ne concentrăm să construim ceva care contează cu adevărat. Vrem să evoluăm și să ne transformăm într-un ecosistem financiar digital care ajută peste un milion de antreprenori din întreaga lume să-și dezvolte afacerile. Dacă construiești ceva valoros și cu clienți care au încredere în tine, opțiunile bune vin oricum către tine, fie parteneriat, fie fuziune, fie creștere pe cont propriu. Credem în viziunea că fiecare poate fi antreprenor, și pentru asta muncim în fiecare zi.
