Investigația Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri de tip cartel pe piața monetară a scos la iveală o schimbare radicală de paradigmă în discursul Băncii Naționale a României. O analiză în oglindă a declarațiilor oficiale arată cum instituția a trecut de la critici dure la adresa băncilor comerciale în anul 2022, la o poziție defensivă, menită să protejeze integritatea sistemului bancar în fața acuzațiilor de manipulare a indicelui ROBOR, așa cum reiese din comunicatul BNR din 11 iunie 2026.
Indicele ROBOR, referința pentru creditele cu dobândă variabilă acordate înainte de luna mai a anului 2019, a reprezentat în ultimii ani o povară majoră pentru debitorii români. Modul în care acest indice a fost calculat a atras atenția Consiliului Concurenței, care a demarat o investigație amplă. În acest context tensionat, poziționarea Băncii Naționale a suferit o metamorfoză care ridică semne de întrebare cu privire la rolul său de arbitru imparțial al pieței.
Pentru a înțelege dimensiunea schimbării de discurs, este necesară o întoarcere la data de 9 august 2022. Într-o conferință de presă dedicată Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment public fără precedent la adresa băncilor comerciale. La acel moment, guvernatorul constata o anomalie evidentă pe piața monetară, constând în decuplarea indicelui ROBOR de rata dobânzii de politică monetară. Declarațiile de atunci au fost lipsite de echivoc, Mugur Isărescu afirmând că ROBOR-ul se mișcă aproape de rata dobânzii de politică monetară, dar de mai bine de patru sau cinci luni s-a decuplat, concluzionând că băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie, suprareacționând.
Mai mult, oficialul a subliniat că a fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul. Aceste afirmații au fost interpretate imediat de piață, de analiștii financiari și de consumatori drept o recunoaștere oficială a faptului că instituțiile de credit au forțat nejustificat creșterea ratelor, generând profituri pe seama unui pesimism exagerat.
Astăzi, în fața concluziilor preliminare ale Consiliului Concurenței care vizează posibile practici neconcurențiale, Banca Națională adoptă o poziție diametral opusă. Prin comunicatul BNR din 11 iunie 2026, instituția solicită clarificări suplimentare din partea autorității de concurență, avertizând că acuzațiile nefondate ar putea afecta grav stabilitatea financiară.
Noua linie de comunicare a BNR se fundamentează pe o externalizare a vinovăției, susținând acum că majorarea spectaculoasă a ROBOR nu poate fi imputată băncilor, ci mai degrabă unei situații complexe generatoare de inflație globală. În același timp, banca centrală validează mecanismul de fixing și apără corectitudinea procedurilor sale, cerând Consiliului Concurenței să explice cum au încălcat băncile legea, din moment ce au respectat regulamentul și normele procedurii stabilite chiar de BNR.
În plus, comunicatul respinge suspiciunile privind cotațiile, contestând ipoteza Consiliului conform căreia fracțiunile de procent din calculul ROBOR ar fi suspecte sau ar reprezenta rezultatul unor comportamente neconcurențiale.
Cea mai evidentă manevră de limitare a daunelor de imagine, prezentă în comunicatul BNR din 11 iunie 2026, este reinterpretarea propriei declarații din august 2022. Dacă în urmă cu patru ani afirmația potrivit căreia băncile au sărit calul a fost formulată și percepută ca o critică directă la adresa lăcomiei sau a reacției disproporționate a traderilor bancari, în prezent, BNR susține că acea declarație nu a reprezentat sub nicio formă o dovadă a suspiciunilor privind manipularea pieței.
Dimpotrivă, instituția o recadrează tehnic drept un instrument legitim de reglaj verbal, cunoscut în literatura economică drept moral suasion, menit să corecteze abaterile de scurtă durată care fac parte din fluctuațiile normale ale pieței.
Această reinterpretare servește unui scop strategic dublu și dezvăluie o vulnerabilitate instituțională profundă. Pe de o parte, invalidează utilizarea declarațiilor guvernatorului ca probă incriminatorie de către Consiliul Concurenței, transformând o acuzație publică într-o simplă procedură tehnică de rutină.
Pe de altă parte, protejează reputația BNR ca autoritate de reglementare care deține controlul absolut asupra pieței. Totuși, această abordare creează un paradox logic: dacă intervenția din 2022 a fost necesară pentru a corecta o abatere a pieței, înseamnă că piața nu funcționa corect, însă comunicatul actual susține că băncile au respectat cu strictețe normele și că nivelul ROBOR a fost dictat exclusiv de inflația globală. Această contradicție slăbește credibilitatea argumentației oficiale și sugerează o aliniere a intereselor băncii centrale cu cele ale sistemului bancar comercial, în detrimentul transparenței față de consumatori. Pivotarea strategică a Băncii Naționale a României în scandalul ROBOR ilustrează conflictul inerent dintre protejarea stabilității sistemului financiar și asigurarea unei piețe transparente și concurențiale. Trecerea de la un discurs acuzator la unul de justificare a acțiunilor băncilor comerciale sugerează că, în fața unei investigații cu potențial impact sistemic major, BNR alege să facă front comun cu instituțiile pe care le supraveghează. Rămâne de văzut dacă argumentele tehnice invocate în comunicatul BNR din 11 iunie 2026 vor fi suficiente pentru a demonta concluziile Consiliului Concurenței sau dacă această schimbare de discurs va eroda și mai mult încrederea publicului în mecanismele de formare a dobânzilor din România, consolidând percepția unui sistem în care responsabilitatea este diluată prin retorică instituțională.
