Dacă în urmă cu cinci ani bătălia din banking se ducea pe aplicații — cine are interfața mai frumoasă, cine procesează un transfer mai rapid, cine castige telefonul clientului — în 2026 frontul s-a mutat mai adânc, acolo unde puțini clienți ajung să privească: în infrastructura tehnologică, în nucleele operaționale ale băncilor, în contractele cu furnizorii de cloud și în arhitecturile de reziliență cibernetică impuse de reglementatori europeni. Acesta este noul război invizibil din banking, cu mize uriașe și cu câștigători care se vor vedea abia peste un deceniu.

Stratul de suprafață: aplicațiile, un câmp de luptă saturat

Timp de aproape un deceniu, competiția vizibilă din banking a fost cea a aplicațiilor mobile. BCR a investit masiv în George — o platformă care a ajuns la 2,59 milioane de utilizatori în primul trimestru din 2025, cu 2,22 milioane activi în aplicația mobilă. Banca Transilvania a construit Salt Bank, prima neobancă românească 100% digitală, care a depășit 500.000 de utilizatori în primul an. Raiffeisen a integrat Backbase, lider mondial în platforme de digital banking, iar BRD a modernizat YouBRD cu funcționalități de bugetare în timp real.

Revolut a demonstrat că o interfață excelentă și un model de creștere viral — bazat pe recomandări și bonusuri bănești — pot atrage 4,3 milioane de utilizatori în România fără o singură sucursală fizică. Intr-un clasament internațional FinnoScore care a evaluat 234 de bănci din 24 de țări, BCR a ocupat locul trei mondial la digitalizare — un rezultat remarcat de specialiști și care reflectă investițiile strategice constante ale grupului Erste în platforma George.

Dar stratul aplicațiilor a ajuns la maturitate. Diferențele de experiență între aplicațiile băncilor mari și fintech-uri s-au redus semnificativ. Autentificarea biometrică, cardurile virtuale, transferurile instant, gestionarea bugetului, plățile contactless — toate sunt acum standarde de facto, nu avantaje competitive. Potrivit datelor Autorității pentru Digitalizarea României, peste 5 milioane de români folosesc cardul de identitate electronică pentru autentificarea în aplicațiile bancare. Bătălia pentru interfață este, practic, câștigată de toți jucătorii mari. Ceea ce urmează este cu totul altceva.

Stratul profund: infrastructura, noul avantaj competitiv

Core banking: sistemele moștenite, povara băncilor tradiționale

Sub orice aplicație bancară modernă se află un sistem de core banking — platforma care procesează tranzacțiile, gestionează conturile, calculează dobânzile și menține registrul financiar al băncii. Problema fundamentală a băncilor tradiționale din România — ca și din restul Europei — este că multe dintre aceste sisteme au fost construite în deceniile trecute, unele chiar în anii ’80-’90, și au fost ulterior extinse cu straturi succesive de cod și integrări. Analiștii de la UNCHAIN Festival, cel mai important forum fintech din Europa Centrală și de Est, descriu această situație ca «infrastructuri de tip spaghetti» — imposibil de înlocuit rapid, costisitor de menținut și extrem de vulnerabile la perturbări.

Băncile fintech, în schimb, au pornit de la zero. Salt Bank nu are moșteniri tehnologice: a fost construită nativ în cloud, cu arhitecturi de microservicii care pot fi actualizate independent, fără riscul de a afecta întregul sistem. Revolut funcționează pe o infrastructură cloud-nativă, capabilă să proceseze milioane de tranzacții simultan și să implementeze funcționalități noi în ore, nu în luni. Acesta este avantajul structural al noilor intrați — nu aplicația, ci motorul din spate.

Evaluarea BNR privind gradul de digitalizare a băncilor din România arată că 13 instituții de credit folosesc soluții de cloud computing și cloud banking, tot 13 utilizează machine learning, iar 9 bănci au implementat aplicații bazate pe inteligență artificială. Nicio bancă nu utilizează blockchain în operațiuni. Investițiile totale în digitalizare la nivelul sectorului bancar au fost estimate la circa 770 de milioane de lei în 2023 — o cifră care, raportat la activele totale de peste 900 de miliarde de lei, rămâne modestă.

Inteligența artificială: de la chatbot la motor de decizie

Inteligența artificială a trecut, în banking-ul românesc, de la faza experimentală la cea operațională. Banca Transilvania a fost prima bancă din România care a integrat AI în comunicare, odată cu lansarea unui chatbot pe site în 2017. Opt ani mai târziu, tabloul este radical diferit: în 2025, soluțiile AI ale Grupului BT au fost utilizate de peste 1,3 milioane de persoane. BT a integrat Microsoft 365 Copilot și GitHub Copilot pentru angajații proprii — cu o rată de adopție internă de peste 90% — iar peste 80% dintre angajații cu licențe Copilot raportează că instrumentele le îmbunătățesc calitatea muncii, economisind între una și două ore pe zi.

BCR a lansat un asistent virtual bazat pe AI integrat în platforma George, capabil să răspundă la întrebări despre produse, să inițieze procese de creditare și să analizeze comportamentul financiar al clientului pentru a oferi recomandări personalizate. McKinsey Global Institute estimează că inteligența artificială generativă ar putea adăuga între 200 și 340 de miliarde de dolari anual în industria bancară globală — echivalentul a 2,8-4,7% din veniturile totale ale sectorului — prin câștiguri de productivitate.

Utilizările concrete ale AI în banking-ul românesc acoperă deja mai multe domenii esențiale: detectarea fraudelor prin algoritmi de machine learning care identifică tranzacții anomale în timp real, scoring alternativ de credit care integrează date comportamentale și nu doar istoricul financiar clasic, automatizarea conformității anti-spălare de bani (AML) — procese care durau ore se comprimă acum în secunde — și personalizarea ofertelor de produse bancare. Cel care va câștiga cursa AI nu va fi neapărat banca cu cea mai bună aplicație, ci cea care ia cele mai bune decizii de creditare și risc cu cel mai mic cost operațional.

DORA: reglementatorul european intră în infrastructură

Cel mai important factor extern care reconfigurează infrastructura bancară din România în 2025-2026 nu este un competitor fintech, ci un regulament european: Digital Operational Resilience Act (DORA), intrat în vigoare la 17 ianuarie 2025 și aplicabil tuturor instituțiilor financiare din Uniunea Europeană. DORA este, în esență, un standard de război defensiv al infrastructurii: impune băncilor să demonstreze că pot rezista, răspunde și recupera după perturbări majore ale sistemelor IT — atacuri cibernetice, căderi de servere, vulnerabilități în lanțul de furnizori de tehnologie.

Contextul de securitate justifică urgența: în 2024, aproape toate instituțiile financiare din România au fost ținta unor valuri de atacuri phishing și DDoS. În luna martie a acelui an, atacurile au scos din funcțiune site-urile BCR, Băncii Transilvania și Alpha Bank, iar în iunie, BNR și Bursa de Valori București au fost vizate. DORA impune băncilor cinci piloni de reziliență: managementul riscurilor ICT, raportarea incidentelor, testarea periodică a rezilienței digitale (inclusiv simulări de atacuri cibernetice), gestionarea riscurilor furnizorilor terți de tehnologie și schimbul de informații despre amenințări cibernetice.

Implicația practică pentru băncile din România este că DORA nu este o bifă de conformitate, ci o transformare structurală. Băncile trebuie să cartografieze complet dependențele lor față de furnizorii de cloud și tehnologie, să negocieze contracte care să permită auditarea acestor furnizori și să demonstreze că pot continua operațiunile chiar dacă un furnizor critic cade. Comisia Europeană a deschis, în martie 2025, proceduri de infringement împotriva României — alături de alte 12 state membre — pentru transpunerea incompletă a directivei DORA, un avertisment că autoritățile de la Bruxelles urmăresc îndeaproape conformarea sistemului bancar local.

În noiembrie 2025, Autoritățile Europene de Supraveghere (EBA, EIOPA, ESMA) au publicat lista furnizorilor critici de servicii ICT — marii provideri de cloud și tehnologie care deservesc băncile europene. Aceștia vor fi supuși unui regim de supraveghere directă la nivel european, ceea ce înseamnă că băncile românești vor trebui să justifice și să monitorizeze continuu relația cu Microsoft Azure, Amazon Web Services sau Google Cloud dacă le utilizează pentru operațiuni critice.

Open banking și embedded finance: infrastructura devine platformă

Dincolo de reziliență, un alt front al războiului invizibil din banking este deschiderea infrastructurii: open banking-ul, reglementat de directiva europeană PSD2 (și pregătit pentru tranziția la PSD3), obligă băncile să pună la dispoziție interfețe standardizate (API-uri) prin care terți autorizați pot accesa, cu acordul clientului, datele de cont și pot iniția plăți. În România, Smart Fintech este prima companie autorizată de BNR care oferă soluții de open banking, prin produsele SmartPay și Smart Accounts.

Logica economică a open banking-ului este profundă: banca nu mai este singura interfață financiară a clientului, ci devine o infrastructură peste care rulează produse terțe. Un client poate vedea conturile de la trei bănci diferite într-o singură aplicație, poate iniția plăți din oricare dintre ele și poate accesa scoring de credit dintr-un serviciu extern. Această dezagregare a serviciilor bancare — denumită «embedded finance» sau «banking-as-a-service» — este deja o realitate în Europa Occidentală și avansează rapid în România.

Banca Transilvania a încheiat un parteneriat cu fintech-ul local Finqware pentru a oferi agregare de conturi, iar Salt Bank a semnat în octombrie 2025 un parteneriat cu platforma germană Upvest pentru a oferi utilizatorilor acces direct la piețele internaționale de capital direct din aplicație. Aceste parteneriate marchează trecerea de la concurența frontală la un model ecosistemic, în care băncile și fintech-urile colaborează pentru a livra servicii integrate. Câștigătorii vor fi cei care construiesc cele mai atractive platforme — nu neapărat cei care au cel mai mare bilanț.

Provocările reale: costuri, talente și decalajul digital

Investițiile în infrastructura tehnologică sunt costisitoare, iar băncile românești operează într-un mediu fiscal mai ostil față de 2024. Impozitul pe cifra de afaceri bancară a crescut la 4% în a doua jumătate a lui 2025 și rămâne la același nivel în 2026, compresând marjele și reducând capitalul disponibil pentru investiții tehnologice. Evaluarea BNR menționează explicit că principalele obstacole în digitalizare semnalate de bănci sunt costurile IT ridicate, dificultatea atragerii de personal calificat și asigurarea securității cibernetice.

România are, paradoxal, un avantaj structural în această ecuație: unele dintre cele mai accesibile servicii de internet din Europa, o penetrare extinsă a dispozitivelor mobile și o acoperire largă a internetului de mare viteză — concluzii ale raportului Deloitte privind băncile din anuarul Top 1.000 companii din România. Infrastructura de conectivitate este solidă; ceea ce lipsește este infrastructura bancară internă echivalentă.

Decalajul digital rămâne o problemă structurală: 15% din populația rurală a României nu are acces la servicii bancare digitale, fie din lipsa educației, fie din cauza conexiunii slabe la internet. 40% dintre români recunosc că au rezerve legate de securitatea datelor în mediul online, potrivit unui raport Eurostat. Și 75% dintre utilizatorii sub 35 de ani folosesc exclusiv banking-ul online pentru nevoile zilnice — o polarizare care obligă băncile să mențină concomitent două modele de business complet diferite: digital și fizic.

Concluzie: cine câștigă războiul invizibil

Bătălia reală din banking-ul românesc în 2026 nu se mai duce pe ecranul telefonului, ci în data center-uri, în contractele cu furnizorii de cloud, în algoritmii de scoring și în arhitecturile de reziliență cibernetică. Băncile care vor câștiga pe termen lung nu sunt neapărat cele cu cele mai multe sucursale sau cu cele mai mari bilanțuri — ci cele care reușesc să-și modernizeze nucleele operaționale, să adopte AI în decizii critice și să construiască ecosisteme deschise compatibile cu open banking-ul european.

DORA a transformat reziliența cibernetică dintr-un avantaj opțional într-o obligație existențială. Open banking-ul a transformat infrastructura dintr-un activ privat într-o platformă deschisă. Inteligența artificială transformă deciziile de creditare și managementul riscului dintr-un proces birocratic într-un motor de eficiență. Împreună, aceste trei forțe redefinesc ce înseamnă să fii o bancă competitivă în România, în Europa Centrală și în întregul spațiu european.

Fintech-urile au câștigat stratul de suprafață. Băncile tradiționale au câștigat, deocamdată, stratul profund — activele, depozitele, creditele, relațiile instituționale. Cine va câștiga infrastructura va câștiga, în final, clientul. Iar această bătălie abia a început.

Surse

1. BNR – Evaluarea gradului de digitalizare a instituțiilor de credit din România, 2024 (bnr.ro)

2. ZF.ro – Cum arată în cifre digitalizarea băncilor: AI, chatboți, machine learning, septembrie 2024

3. Cursdeguvernare.ro – Digitalizarea băncilor din România în cifre. TOP 10 instituții, noiembrie 2025

4. Saptamana Financiara – Grupul BT: 1,3 milioane de persoane au folosit soluțiile AI în 2025, ianuarie 2026

5. Curierul Național – Inteligența artificială, tradiția și costul stagnării: realitatea băncilor europene, ianuarie 2026

6. DLA Piper – Application of the Digital Operational Resilience Act (DORA): Key considerations, februarie 2025

7. EIOPA – Digital Operational Resilience Act (DORA), eiopa.europa.eu, 2025

8. Datanets.ro – Does DORA fundamentally change security in the financial environment?, august 2024

9. Playtech.ro – Open Banking pe înțelesul tuturor: ce înseamnă și cum va afecta clienții bancari, februarie 2026

10. Smart Fintech – Cum revoluționează tehnologia Open Banking dezvoltarea afacerilor în România, smartfintech.eu

11. Observatorul Prahovean – Cum românii au adoptat banking-ul digital în 2025, aprilie 2025

12. Deloitte / ZF – Anuarul Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2025, Capitolul Banking