Timp de decenii, relația dintre o firmă și banca sa a fost simplă și predictibilă: un manager de cont, un pachet standard de produse — cont curent, credit, card de business — și o întâlnire peri odică la sucursală. Astăzi, această paradigmă se destramă rapid. Banca nu mai este un furnizor unic de servicii, ci devine o platformă deschisă prin care firmele accesează un ecosistem integrat de soluții financiare și non-financiare, disponibile în timp real, direct în fluxurile lor operaționale. Tranziția de la modelul „banca de casă” la conceptul „bank as a platform” (BaaP) reprezintă una dintre cele mai profunde restructurări din istoria bancară modernă și afectează direct modul în care companiile din România își gestionează finanțele.
Contextul global: de la monolitul bancar la ecosistemul deschis
Modelul clasic al „băncii de casă” (house bank) s-a construit pe loialitate captivă: compania își concentra toate operațiunile — plăți, împrumuturi, schimb valutar, trezorerie — la un singur furnizor, iar banca oferea în schimb tarife preferențiale și un acces privilegiat la credit. Relația era solidă, dar rigidă.
Digitalizarea a schimbat regulile fundamental. Conform datelor publicate de Mordor Intelligence, piața globală a embedded finance este prognozată să crească cu un CAGR de aproximativ 24% în perioada 2025–2030, pe fondul extinderii mandatelor open banking și al proliferării soluțiilor Banking-as-a-Service (BaaS). La nivel european, cifrele sunt la fel de sem nificative: piața fintech europeană a atras finanțări de 5,2 miliarde de euro doar în prima jumătate a anului 2025, semn că încrederea investitorilor în infrastructura financiară deschisă rămâne robustă.
Conceptul de „bank as a platform” (BaaP) descrie tranziția băncii de la rolul de furnizor integrat de produse la acela de orchestrator al unui ecosistem deschis. Spre deosebire de Banking-as-a-Service — prin care o bancă își pune infrastructura la dispoziția unor terți — BaaP presupune că banca rămâne vizibilă și centrală strategic, integ rând servicii externe (fintech-uri, ERP-uri, platforme contabile) în propriul său canal. Este, cum descriu specialiștii de la Glazed Solutions, „un AWS pentru servicii financiare reglementate” — o platformă modulară, bazată pe API-uri, prin care terții pot construi experiențe personalizate, integrate și scalabile.
România: de la conformitate PSD2 la infrastructură de platformă
Punctul de pornire al transformării în România a fost legislativ. Directiva europeană PSD2, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, a obligat băncile să permită accesul terților autorizați la datele clienților prin API-uri standardizate. Banca Națională a României a impus ulterior implementarea bulk payment APIs de către toate instituțiile de credit, un pas decisiv pentru tranzacțiile corporative la scară.
Rezultatele sunt cuantificabile. Conform datelor Finqware — principalul agregator de open banking din România, activ în 12 țări și procesand peste 8 milioane de apeluri API lunar — volumul plăților corporative prin open banking a explodat de la 200 de tranzacții pe lună în ianuarie 2024 la 9.000 în decembrie același an, o creștere de peste 4.000%. În decembrie 2024, platforma a procesat aproape 70 de milioane de euro în tranzacții activate prin open banking, din care 77% au reprezentat plăți corporative în masă (bulk payments). Disponibilitatea API-urilor bancare PSD2 a atins 99,2%, una dintre cele mai ridicate performanțe din Europa.
Primii care au acționat au fost jucătorii mari. Banca Transilvania a lansat platforma BT Open Banking (BT API Store) încă din 2019, devenind un pionier regional. Platforma permite fintech-urilor și companiilor de tehnologie să integreze servicii BT — de la interogări de sold și istoric de tranzacții la inițierea plăților prin platforme externe. BCR a urmat cu propriul portal dedicat dezvoltatorilor, iar BRD și ING și-au implementat infrastructurile API conforme cu standardele grupurilor-mamă europene. UniCredit, care a finalizat în august 2025 fuziunea cu Alpha Bank România și deține acum aproximativ 11% din cota de piață a sectorului bancar românesc prin active, este cunoscută pentru platformele sale de banking digital și serviciile de gestionare a numerarului.
Ce înseamnă concret BaaP pentru companiile românești
Dacă în modelul tradițional firma se adapta produselor băncii, în modelul platformă banca se integrează în fluxul operațional al firmei. Diferența este esențială.
Cash management automatizat. Prin conexiuni API directe între platforma bancară și sistemele ERP ale companiei (SAP, Oracle, Microsoft Dynamics), reconcilierea bancară se realizează automat, în timp real. Trezorierii nu mai exportă manual MT940, nu mai compară extrase de cont cu facturi — datele circulă bidirecțional, fără intervenție umană. ThinkOut, soluția românească de cash flow management, este un exemplu concret: se integrează prin API-urile open banking ale mai multor bănci din România pentru a oferi compan iilor o vizibilitate unificată asupra fluxurilor de numerar din conturi multiple.
Plăți corporative în masă (bulk payments). Una dintre cele mai solicitate capabilități în segmentul corporate este automatizarea plăților către furnizori sau a salariilor. Prin API-urile de tip PISP (Payment Initiation Service Provider), firmele inițiază mii de tranzacții simultan, direct din propriile sisteme, fără a accesa manul interfata internet banking. Acesta este segmentul cu cea mai accelerată creștere în România: 77% din volumele procesate prin open banking în decembrie 2024 au reprezentat bulk payments corporative.
Finanțare contextuală (embedded lending). În modelul platformă, creditul nu mai este un produs separat pentru care firma depune o cerere și așteaptă o decizie. El devine o capabilitate integrată în fluxul operațional. De exemplu, o platformă de supply chain poate oferi finanțare instantă furnizorilor pe baza datelor despre facturile confirmate, în timp ce banca furnizează infrastructura de creditare prin API. La nivel european, analitiștii de la Deutsche Bank notează că băncile care nu evoluează riscă să fie reduse la rolul de infrastructură de fundal, pierzand poziția de consilier de încredere al clientului corporate.
Servicii de trezorerie integrate. Bănci precum ING România și UniCredit oferă companiilor soluții personalizate de gestionare a lichidității, inclusiv instrumente de management al riscului valutar și swap-uri pe rata dobânzii, accesibile tot mai mult prin platforme digitale și API-uri dedicate segmentului corporate. Platforma „BT Go” a Băncii Transilvania consolidează aceste servicii într-un singur canal digital pentru companii.
Neobanking-ul corporativ: Salt Bank și provocarea la adresa modelelor clasice
Lansarea Salt Bank în 2024 a reprezentat un moment de răscruce pentru piața bancară românească. Construită în mai puțin de 12 luni pe platforma „Engine by Starling” — o arhitectură bazată pe cloud și microservicii — Salt Bank a atins 200.000 de clienți într-o singură lună de la lansare, demonstrând apetitul pieței românești pentru alternative digitale. Celent i-a acordat premiul „Model Bank Award for Digital Bank Launch”, recunoscând impactul său asupra industriei.
Relevanța pentru segmentul corporate este indirectă dar semnificativă: neobanking-ul demonstrează că o bancă poate fi construită din componente modulare, asamblate rapid, fără infrastr uctura legacy. Aceeași logică — „băncile pot asambla rapid capabilități din platforme industriale, livrate as-a-service” — se aplică tot mai mult și serviciilor corporate. Înălțimea barei de intrare pentru companii care doresc experiențe bancare sofisticate, personalizate, scade dramatic.
Cadrul de reglementare: PSD3, FiDA și viitorul Open Finance
Dacă PSD2 a deschis ușa, următoarea generație de reglementări o împinge complet. PSD3 (A Treia Directivă privind Serviciile de Plată) și regulamentul FiDA (Financial Data Access), aflate în curs de implementare la nivelul Uniunii Europene în 2026, extind principiul open banking la „open finance”: instituțiile financiare vor fi obligate să partajeze date privind investițiile, pensiile și asigurările, nu doar conturile curente. Pentru companiile românești, aceasta înseamnă că tabloul financiar integrat — bancar, de asigurări, de pensii occupationale — va fi accesibil printr-un singur punct de acces digital.
PSD3 aduce și standarde mai stricte de prevenire a fraudei și simplifică procesul de licențiere pentru furnizorii non-bancari. Combinat cu implementarea plăților instant și a sistemului SEPA Instant Credit Transfer (SCT Inst) — deja sprijinit de principalele bănci românești — peisajul corporativ va permite decontarea în timp real a oricărei tranzacții, 24/7, indiferent de zi sau oră.
Conform raportului Mastercard „Rise of Open Banking” (decembrie 2024), 85% dintre companiile B2B europene utilizează deja servicii bazate pe open banking. Ten dința este resimțită și în România, unde tot mai multe afaceri caută soluții de plată directe, mai rapide și mai eficiente, care să le ajute să își reducă costurile și să își automatizeze procesele financiare.
Provocările tranziției: ce înârzie adoptarea BaaP în România
Tranziția nu este fără fricțiuni. Specialiștii identifică mai multe obstacole specifice contextului românesc și regional.
Infrastructura legacy. Multe bănci românești operează încă pe sisteme core banking de generație anterioară, care nu sunt proiectate pentru arhitecturi API-first. Migrările sunt costisitoare și riscante, iar ritmul poate fi mai lent decât cere piața.
Competențele digitale ale companiilor client. Adoptarea soluțiilor BaaP presupune că firmele au sisteme ERP capabile de integrare API și personal care să le administreze. IMM-urile, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, sunt adesea în urmă față de corporațiile mari în această privință.
Guvernanța datelor și conformitatea. Integrarea serviciilor terțe ridică ntrebări delicate despre responsabilitate în caz de incident, protecția datelor conform GDPR și conformitatea cu normele anti-spălare a banilor (AML/KYC). Autoritatea de Reglementare Europeană (ACPR) cere băncilor care adoptă modelul BaaP să implementeze mecanisme robuste de supraveghere a partenerilor.
Dependința de numerar. România rămâne una dintre țările europene cu cel mai ridicat procent de plăți în numerar. Digitalizarea serviciilor corporate bancare este, în parte, condiționată de o transformare culturală mai largă a economiei.
Perspectivele pieței: ce urmează pentru corporate banking din România
Piața europeană de embedded finance este proiectată să atingă 143,2 miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2026, cu o rată de creștere anuală de 11,1%. Până în 2028, modelele de finanțare contextuală („just-in-time finance”) ar putea reprezenta 45% din veniturile din achiziție ale IMM-urilor, potrivit analiștilor din domeniu. Prin comparație, Germania deține în prezent 21% din piața europeană de embedded finance, iar CEE, din care România face parte, se află într-o fază rapidă de recuperare.
Pentru băncile din România, miza este clară: cele care vor ști să tranziționeze de la logica produsului la logica platformei vor câștiga loialitatea corporatistă a următoarei decade. Cele care vor rămâne în paradigma clasică riscă, așa cum avertizează Deutsche Bank, să fie reduse la rolul de infrastructură invizibilă — pipe-uri financiare prin care curg tranzacțiile altora, fără relație directă cu clientul.
Finqware, care îi deserveste pe aproximativ 2.000 de companii și intenționează să accelereze expansiunea în țările principale din Europa Centrală și de Est în 2025, exemplifică un model de succes: un intermediar local care conectează băncile tradiționale cu companiile, oferind valoare adăugată la nivelul automatizării plăților și vizibilității financiare. Acesta nu este un fenomen izolat, ci o direcție structurală.
Integrarea inteligenței artificiale va amplifica această tendință. Bănci și platforme fintech experimentează deja modele care analizează în timp real datele tranzacționale ale companiei pentru a oferi credite pre-aprobate, detectează anomalii în fluxul de plăți sau generează previziuni de cash flow. Banca Transilvania colaborează cu Personetics, lider mondial în banking cognitiv, pentru integrarea AI în experiența digitală a clienților — o direcție care va migra inevitabil și spre segmentul corporate.
Concluzie: banca ca platformă nu este opțională
Tranziția de la „banca de casă” la „bank as a platform” nu mai este o viziune strategică de lung termen — este realitatea care se construiește în timp real, impusă deopotrivă de reglementările europene, de așteptările companiilor și de presiunea competitivă a fintech-urilor. Firmele românești, de la IMM-uri la marile corporații, încep să înțelegă că banca ideală nu mai este cea cu cea mai extinsă rețea de sucursale, ci cea care se integrează cel mai fluid în ecosistemul lor operațional.
Bancherele și corporațiile care vor naviga cu succes această schimbare vor fi cele care înțeleg că viitorul nu stă în produse mai bune, ci în ecosisteme mai inteligente. În economia digitală, banca de casă supraviețuiește transformându-se ea înăși într-o platformă.
Surse și referințe
1. Finqware – „The Open Banking Revolution in Romania: 2024 Achievements at a Glance”, februarie 2026. https://finqware.com/blog/the-open-banking-revolution-in-romania-2024-achievements-at-a-glance/
2. Piata Financiară – „Evoluția pieței de servicii financiare pentru companii în România: Open Banking-ul devine factor cheie”, ianuarie 2025. https://www.piatafinanciara.ro/
3. Celent – „Salt Bank: A Leap Forward in Digital Banking” (Model Bank Award 2024). https://www.celent.com/en/insights/salt-bank-a-leap-forward-in-digital-banking
4. GFT – „Salt Bank Ushers in a New Era of Digital Banking in Romania”. https://www.gft.com/us/en/insights/success-stories/salt-bank-ushers-in-a-new-era-of-digital-banking-in-romania
5. Basikon – „Banking as a Service vs Banking as a Platform: Which Strategy for 2025?”. https://www.basikon.com/en/articles/banking-as-a-service-vs-banking-as-a-platform-which-strategy-2025
6. Deutsche Bank / Flow – „Embedding the Future of Finance”, februarie 2026. https://flow.db.com/Topics/cash-management/embedding-the-future-of-finance
7. Glazed Solutions – „Bank as a Platform (BAAP): Rewiring Financial Services for a Modular Future”, decembrie 2025. https://blog.glazedsolutions.com/bank-as-a-platform-baap-rewiring-financial-services-for-a-modular-future/
8. Enable Banking – „Open Banking Specifics in Romania”. https://enablebanking.com/docs/markets/ro/
9. Noda – „Ce este Open Banking și cum transformă plățile în România”, martie 2025. https://noda.live/ro/articles/ce-inseamna-open-banking
10. Fynqo / Europe’s Embedded Finance Boom – „2026 Adoption Trends and Data”, martie 2026. https://fynqo.org/2026/03/08/europes-embedded-finance-boom-2026-adoption-trends-and-data/
11. Mordor Intelligence – Embedded Finance Market CAGR 2025–2030 (citat în Sigma Info, octombrie 2025). https://www.sigmainfo.net/blog/banking-as-a-service-baas-solutions-driving-growth-in-embedded-finance/
12. Mastercard – „Rise of Open Banking”, decembrie 2024 (citat în Noda.live, 2025).
13. Banca Transilvania – Platforma BT Open Banking. https://www.bancatransilvania.ro/
14. Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată – transpunerea Directivei PSD2 în legislația națională.
