Federația Bancară Europeană (EBF) a transmis, pe 19 aprilie 2026, răspunsul oficial la consultarea publică lansată de Comisia Europeană privind competitivitatea sectorului bancar din Uniunea Europeană. Documentul de 124 de pagini formulează o poziție fermă: reglementarea europeană actuală blochează ineficient capitalul băncilor, reducând capacitatea de creditare a economiei reale, și trebuie reformată urgent înainte de 2030 pentru a nu pierde teren în fața concurenților din SUA și Asia.
Potrivit EBF, reglementarea bancară europeană include un nivel excesiv de gold-plating — adică cerinte nationale care depasesc minimele stabilite la nivel international — care, cumulat cu discretiile nationale ale supraveghetorilor, adauga 66% peste standardele minime impuse de Acordul Basel. Rezultatul concret este ca bancile europene au capitalul blocat in cerinte suprapuse si ineficiente, ceea ce limiteaza dramatic capacitatea lor de a acorda credite gospodariilor, IMM-urilor si companiilor mari. In conditiile in care UE ramane un sistem financiar bazat preponderent pe banci (70-80% din finantarea externa vine din sistemul bancar), aceasta situatie are un impact direct asupra cresterii economice.
Contextul în care vine această poziție este unul de presiune maximă: raportul Draghi a estimat necesitățile de investiții ale Europei la 4 trilioane de euro până în 2030, iar calculele BCE indică un necesar suplimentar de 5,4 trilioane de euro pentru perioada 2025-2031, destinat finanțării tranziției verzi, digitalizării și apărării. EBF avertizează ca, în absența unor reforme structurale rapide, sistemul bancar european nu va putea mobiliza aceste resurse la timp, în condițiile în care SUA și Regatul Unit au deja angajat procese de relaxare a cerințelor de capital.
Recomandări cheie: capital, supraveghere și fragmentarea pieței unice
Documentul EBF formulează un set amplu de recomandări către Comisia Europeană. În materie de capital și prudențialitate, federația cere eliminarea suprapunerilor de cerințe, păstrarea tratamentelor tranzitorii pentru expunerile la companii nenotate (în special IMM-uri si mid-caps) si introducerea unui obiectiv secundar formal de competitivitate si crestere economica pentru autoritatile de supraveghere. EBF sustine ca nu exista o problema de adecvare a capitalului — bancile europene respecta deja integral cerintele Basel 3.1 — ci una de eficienta a alocarii acestuia.
Un al doilea palier de ingrijorari vizeaza fragmentarea pietei interne. EBF critica faptul ca, desi Uniunea Bancara ofera un cadru de supraveghere consolidata, in practica capitalul si lichiditatea raman blocate la nivel national prin aplicarea discretionara a regulilor de catre supraveghetori locali. Nicio tara membra nu a utilizat practic mecanismul de waiver transfrontalier pentru lichiditate, ceea ce obliga filialele grupurilor bancare europene sa mentina rezerve locale in exces. Federatia solicita finalizarea Uniunii Bancare si avansarea Uniunii Pietelor de Capital ca prioritati imediate.
Digitalizare, fintech si concurenta neechilibrata cu jucatorii non-bancari
EBF atrage atentia asupra unui dezechilibru de reglementare in crestere: bancile traditionale, ca entitati puternic reglementate, se confrunta cu concurenta directa a platformelor digitale si a furnizorilor fintech care ofera servicii similare sub un regim mai permisiv. Federatia solicita aplicarea principiului „aceleasi activitati, aceleasi riscuri, aceleasi reguli, aceeasi supraveghere”, inclusiv pentru jucatorii non-europeni activi pe piata UE. In domeniul activelor digitale si al inteligentei artificiale, EBF recomanda o abordare de tip „wait to regulate” — monitorizarea inovatiei inainte de impunerea unor reguli prescriptive care ar putea inhiba competitivitatea.
Documentul dedica un spatiu semnificativ finantarii IMM-urilor si rolului securitizarii. EBF semnaleaza ca nivelul emisiunilor de securitizari din Europa este de zece ori mai mic decat in SUA, si solicita revizuirea ambitioasa a cadrului de reglementare in acest domeniu pentru a permite bancilor sa transfere riscul catre investitori si sa elibereze capacitate de creditare suplimentara. Totodata, EBF cere extinderea factorului de sprijin pentru IMM-uri si la companiile mid-cap, definite ca avand pana la 750 de angajati si o cifra de afaceri de pana la 150 de milioane de euro.
Concluzie: fereastra de reforma se inchide pana in 2030
Tonul documentului este unul de urgenta. EBF avertizeaza ca fereastra de oportunitate pentru reforma este limitata si ca actiunile cu efect pe termen scurt trebuie prioritizate fata de masurile de integrare care necesita ani de implementare. Pozitia federatiei se inscrie in coordonatele largi ale rapoartelor Draghi si Letta, dar merge mai departe: cere nu doar simplificarea regulilor, ci si eliminarea activa a celor considerate ineficiente sau duplicative, respingand explicit conceptul de „simplificare fara dereglementare”. Documentul va fi luat in considerare de Comisia Europeana in elaborarea viitoarelor propuneri legislative privind cadrul de competitivitate al sectorului bancar.
