România are nevoie de o abordare financiară neconvențională care să combine efectele unei amnistii fiscale cu distribuția de masă a titlurilor de stat prin rețelele mari de retail — supermarketuri și benzinării —, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
Scoaterea la lumină a economiei subterane, estimată la zeci de miliarde de euro care circulă în zona evaziunii fiscale, reprezintă una dintre cele mai urgente priorități financiare ale noului guvern, avertizează experții Frames. Soluția propusă este una structurală: o reformă logistică și fiscală simultană, care să transforme actul banal de cumpărare dintr-un supermarket într-un instrument de micro-investiție în datoria publică.
Amnistie fiscală „outside the box”
Mecanismele clasice de stimulare fiscală nu au funcționat la potențial maxim în România, susțin consultanții.
„România a mai trecut prin amnistii fiscale, prin tot felul de măsuri de stimulare și ștergere a penalităților. Din păcate, însă, în cele mai multe cazuri, acestea au demonstrat că anularea accesoriilor în schimbul achitării debitelor principale oferă doar o gură de oxigen pe termen scurt bugetului de stat. Altfel spus, au fost amnistii parțiale care nu și-au atins scopul real, acela de a scoate la lumină banii din economia subterană și a-i determina pe românii care își țin banii în afara țării să îi repatrieze„, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
La nivel internațional, modele similare au dat roade. Italia, prin programul Scudo Fiscale, a reușit să repatrieze și să legalizeze zeci de miliarde de euro din paradisuri fiscale. Spania și Germania au apelat și ele la ferestre de conformare voluntară, oferind imunitate penală și taxe reduse pentru capitalurile aduse la lumină.
Condiția esențială pentru succesul unui astfel de demers este ca banii recuperați să fie canalizați imediat spre investiții sigure și direct productive.
„O astfel de amnistie fiscală bine gândită și mai ales promovată ar putea atrage câteva miliarde de euro și ar genera, astfel, resursele pentru a respecta programul de reducere a deficitului bugetar fără să fie nevoie de alte măsuri coercitive în genul creșterii taxelor„, arată analiza.
Titluri de stat la casele de marcat — o ruptură față de Tezaur și Fidelis
În prezent, Ministerul Finanțelor Publice atrage economiile populației prin programele Tezaur și Fidelis — instrumente populare datorită dobânzilor competitive, riscului suveran zero și neimpozitării câștigurilor. Procesul de achiziție rămâne însă parțial birocratic, implicând deplasări la oficiile Poștei Române, cozi la Trezorerie sau deținerea unui cont de brokeraj la BVB.
Frames propune o schimbare de paradigmă radicală: mutarea titlurilor de valoare direct în viața cotidiană a consumatorului.
„Transformarea obligațiunilor de stat în bonuri sau cupoane valorice accesibile la casele de marcat din supermarketuri, în benzinării sau în alte mari rețele de retail ar schimba complet regulile jocului economic. Cetățeanul ar putea schimba numerarul direct pe un instrument financiar garantat, transformând un gest banal de consum într-un act de micro-investiție„, este de părere Adrian Negrescu.
Dublu impact: bancarizare și reducerea dependenței externe
Din perspectivă macroeconomică, combinarea amnistiei cu distribuția de masă a titlurilor de stat ar putea atinge simultan două obiective majore: reducerea dependenței față de împrumuturile externe — mai scumpe și mai rigide — și accelerarea bancarizării unor zone economice rămase în urmă.
Persoanele care dețin economii în numerar și evită sistemul bancar tradițional din motive de neîncredere sau birocrație ar găsi o metodă simplă de a-și proteja economiile de inflație. Tipărirea de bonuri de stat cu valori nominale mici ar atrage, de asemenea, o masă critică de investitori de retail fără experiență în piețele de capital.
„Am putea trece rapid de la modelul în care băncile sunt principalii creditori ai statului la un sistem în care publicul larg oferă sursele financiare necesare sistemului public. E o schimbare de paradigmă care ar forța și sistemul bancar să își diversifice activitățile, să caute și alte soluții pentru a-și asigura un profit garantat„, afirmă analiștii Frames.
Provocările tehnice: anti-spălare de bani și validare digitală
Implementarea unui astfel de sistem hibrid nu este lipsită de riscuri. Orice simplificare radicală a accesului la instrumente financiare de stat prin intermediul numerarului trebuie să respecte cu strictețe normele europene împotriva spălării banilor.
Autoritățile ar fi obligate să dezvolte sisteme digitale de validare instantanee a identității la casele de marcat, corelate cu praguri clare de tranzacționare. Fără aceste filtre tehnice, rețelele de supermarketuri ar risca să devină canale de spălare a capitalurilor ilicite, anulând complet beneficiile economice ale proiectului.
„În esență, o amnistie fiscală corelată cu o regândire a modului în care funcționează titlurile de stat ar duce la un flux financiar semnificativ de care statul are atâta nevoie în condițiile în care economia funcționează cu frâna de mână trasă. Pentru ca o astfel de strategie să devină realitate este însă nevoie de voință politică și de curaj instituțional„, a transmis Negrescu.
