România va deveni stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituţie financiară internaţională dedicată finanţării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice şi rezilienţei, iar Bucureştiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic, a anunţat miercuri Ministerul Finanţelor.
„România nu intră în acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construcţia noii instituţii încă de la început. Securitatea României şi securitatea aliată nu mai pot fi privite doar prin prisma planificării militare; ele au nevoie de finanţare predictibilă, capital mobilizat inteligent, infrastructură strategică şi industrie capabilă să livreze. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanţare pentru proiectele strategice ale României şi pentru companiile româneşti din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică şi tehnologii emergente. Faptul că Bucureştiul va găzdui biroul regional al băncii reprezintă o recunoaştere a rolului României la Marea Neagră şi pe Flancul Estic şi, în acelaşi timp, o oportunitate concretă de a transforma această poziţionare strategică în proiecte, investiţii şi dezvoltare economică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, în comunicat.
Conform sursei citate, Bucureştiul va găzdui biroul regional al Defense, Security and Resilience Bank (DSRB) pentru flancul de sud, în urma negocierilor purtate între statele fondatoare. Decizia consolidează rolul României în noua arhitectură financiară dedicată securităţii europene şi rezilienţei regionale şi oferă ţării noastre o poziţie relevantă în dezvoltarea viitoare a noii instituţii financiare internaţionale.
Ministerul Finanţelor menţionează că a participat, încă din fazele incipiente ale proiectului, la definirea arhitecturii instituţionale şi a modelului de guvernanţă al DSRB, susţinând crearea unei instituţii credibile pentru investitorii internaţionali, capabile să mobilizeze capital public şi privat pentru investiţii strategice în apărare, infrastructură critică şi rezilienţă.
Prin statutul de stat fondator, România va avea acces la un nou instrument financiar internaţional şi la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanţările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică şi dezvoltarea industriei de apărare.
MF precizează că DSRB completează arhitectura financiară internaţională existentă printr-un mecanism dedicat mobilizării capitalului public şi privat pentru investiţii strategice în domenii în care nevoile de finanţare sunt în creştere. Instituţia nu înlocuieşte mecanismele actuale de finanţare, ci le completează prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare şi de a accelera investiţiile în apărare, securitate şi rezilienţă.
Pentru România, noua bancă deschide oportunităţi de finanţare pentru proiecte strategice şi pentru companiile româneşti, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria de apărare şi din sectoarele conexe. În funcţie de instrumentele financiare dezvoltate de bancă, acestea vor putea beneficia de împrumuturi, garanţii şi investiţii de capital destinate extinderii capacităţilor de producţie, inovării, tehnologiilor emergente şi integrării în lanţurile internaţionale de aprovizionare.
DSRB va putea susţine investiţii în infrastructură critică, transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică, tehnologii emergente şi lanţuri de aprovizionare relevante pentru apărare şi rezilienţă, contribuind la consolidarea capacităţii statelor membre de a răspunde provocărilor actuale de securitate.
Ministerul Finanţelor menţionează că va continua să susţină dezvoltarea unor instrumente financiare moderne care să multiplice impactul resurselor publice şi să atragă capital privat şi instituţional către proiecte strategice pentru securitatea, rezilienţa şi competitivitatea economiei româneşti.
Banca DSRB va mobiliza capital pentru a susţine statele aliate să îşi finanţeze capabilităţile de apărare, securitate şi rezilienţă.
Concepută pentru a opera la scară largă, banca DSRB va aborda trei provocări esenţiale: capital accesibil pentru guverne, oferind finanţare pe termen lung, la costuri reduse, fără a exercita presiuni suplimentare asupra bilanţurilor naţionale; achiziţii publice inteligente şi mai rapide prin sprijinirea guvernelor în simplificarea şi finanţarea proceselor de achiziţie în domeniul apărării; mobilizarea capitalului privat prin furnizare de garanţii care să permită băncilor comerciale să finanţeze companii din domeniul apărării şi securităţii de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare.
Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB) înseamnă pentru România finanţe publice responsabile şi investiţii care creează valoare pe termen lung, iar faptul că Bucureştiul va găzdui biroul regional al instituţiei pentru flancul sudic reprezintă o recunoaştere a rolului strategic al ţării, consideră ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Nazare a scris: „România, strateg de finanţare a securităţii europene. Bucureştiul devine centrul regional pentru flancul sudic al Băncii pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB). Summitul NATO din aceste zile reconfirmă că securitatea rămâne una dintre marile priorităţi ale Europei. Pentru România, această realitate înseamnă mai mult decât angajamente de apărare: înseamnă infrastructură strategică, capabilităţi moderne şi mecanisme de finanţare predictibile şi sustenabile. De aceea, apărarea nu este doar o temă de securitate – este şi o probă de maturitate financiară, de planificare şi de capacitate administrativă. În următorii ani, ţara noastră va trebui să răspundă unei provocări majore: cum finanţăm responsabil apărarea într-un context de securitate complex, păstrând echilibrul bugetar, credibilitatea fiscală şi spaţiul necesar pentru investiţiile care susţin creşterea economică. Această provocare nu poate fi tratată doar prin alocări mai mari de la buget”.
El a menţionat că România are nevoie de instrumente moderne care mobilizează capital public, privat şi instituţional şi care transformă priorităţile strategice în investiţii concrete.
„Iniţiative precum SAFE şi, de acum, DSRB – banca multilaterală creată de state pentru finanţarea investiţiilor în apărare, securitate şi rezilienţă – arată că securitatea poate fi finanţată inteligent, în beneficiul apărării, infrastructurii strategice, conectivităţii şi dezvoltării economice. Intrarea României, nu doar ca participant, ci ca stat fondator în DSRB este un pas major, care întăreşte poziţia României în regiune. Noua instituţie financiară este concepută pentru a mobiliza resurse către investiţii care susţin securitatea, rezilienţa şi competitivitatea statelor membre”, a menţionat Nazare.
Ministrul Finanţelor a precizat că pentru instituţie acest proiect răspunde unei provocări foarte concrete: cum se construieşte finanţare predictibilă şi sustenabilă pentru apărare, în timp ce continuă consolidarea fiscală.
„România nu participă la această iniţiativă doar pentru a accesa un nou instrument financiar. Participăm ca stat fondator, contribuind la definirea arhitecturii instituţionale şi a unui model de guvernanţă credibil pentru investitori şi parteneri strategici. Am susţinut o structură capabilă să atragă capital, să sprijine industriile strategice şi să finanţeze infrastructura critică, în special în regiunile unde provocările de securitate şi nevoile de investiţii sunt cele mai mari. Faptul că Bucureştiul va găzdui biroul regional al DSRB pentru flancul sudic reprezintă mai mult decât o prezenţă instituţională. Este o recunoaştere a rolului României şi o oportunitate de a contribui direct la proiectele care vor întări rezilienţa şi securitatea regiunii. Totodată, România trebuie să transforme acest efort într-un avantaj pentru dezvoltarea industriei, tehnologiei şi infrastructurii. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Iar pentru România, DSRB înseamnă mai multă rezilienţă, finanţe publice responsabile şi investiţii care creează valoare pe termen lung”, a mai scris Alexandru Nazare.
