Decizia Consiliului Concurenţei de a amenda 10 bănci din România cu 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) pentru coordonarea frauduloasă a ratei ROBOR nu a rămas un subiect de interes exclusiv intern. În zilele de 7–8 iunie 2026, ştirea a circulat rapid în presa financiară europeană şi internaţională, unde a generat reacţii diferite.
Cea mai mare amendă din istoria Consiliului Concurenţei
Anunţul oficial a fost făcut duminică, 7 iunie 2026. Consiliul Concurenţei a concluzionat că cele zece instituţii financiare — Banca Transilvania, BCR (Erste Group), BRD-Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit, Intesa Sanpaolo, CEC Bank, Exim Banca Românească şi Libra Internet Bank — au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de fixing ROBOR, schimbând informaţii confidenţiale şi strategice despre cotele pe care urmau să le depună. Această coordonare a condus la majorarea artificială a indicelui, cu impact direct asupra ratelor dobanzilor la creditele cu dobanda variabilă acordate înainte de mai 2019.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a precizat că decizia a fost adoptată în unanimitate de plenul instituţiei şi vizează exclusiv conduita băncilor în perioada de fixing, nu reglementările sau politicile din sectorul bancar. Amenda totală reprezintă 3,8% din capitalul propriu al întregului sistem bancar românesc, respectiv 0,38% din activele totale.
Cum a preluat presa europeană ştirea
Agenţia de ştiri specializată în dreptul concurenţei MLex a fost printre primele publicaţii europene care a semnalat decizia, cu un rezumat publicat în seara de 7 iunie 2026. Publicaţia britanică a titrat: „Banks fined in Romania for rigging benchmark rates”, descriind sancţiunea drept “cea mai mare amendă impusă vreodată de autoritatea românească de supraveghere”.
Publicaţia regională SeeNews, cu acoperire în Europa Centrală şi de Est, a relatat ştirea cu titlul „Romania’s antitrust body fines ten banks for ROBOR fixing”, subliniind echivalentul în dolari al amenzii — aproximativ 827 de milioane USD — pentru a pune în perspectivă amploarea deciziei.
Athens Times, publicaţie greco-engleză cu profil financiar regional, a mers mai departe şi a cuantificat impactul bursier. Sub titlul „Romania Banks Fined €819M for Robor Manipulation”, ziarul a relatat că acţiunile Banca Transilvania au căzut cu până la 2,6% în prima zi de tranzacţionare de luni, 8 iunie, în timp ce titlurile BRD-Groupe Société Générale au scăzut cu până la 3,6%.
The Conservative Online, publicaţie britanică de analiză, a adoptat poate cel mai dur ton editorial, titrand „ROBOR Racket: Romania Fines Its Ten Biggest Banks”. Articolul a comparat explicit decizia românească cu amenzile aplicate de Comisia Europeană în scandalurile EURIBOR: 1,49 miliarde euro împotriva Barclays, Deutsche Bank, RBS şi Société Générale în 2013, plus sancţiunile ulterioare de 485 de milioane euro vizand Credit Agricole, HSBC şi JPMorgan. Concluzia publicaţiei: Europa de Vest a tratat manipularea ratelor de referinţă ca pe o infracţiune gravă împotriva publicului cu un deceniu în urmă, iar România ajunge acum la această concluzie.
Băncile resping decizia. UniCredit: „nedreaptă, nefondată”
Toate cele zece bănci sancţionate şi-au anunţat intenţia de a contesta decizia în instanţă. UniCredit Bank, una dintre subsidiare europene cu cel mai dur ton de răspuns, a catalogat decizia ca „nedreaptă, nefondată”, afirmand că niciun argument tehnic sau juridic prezentat în cursul investigaţiei nu a fost luat în considerare.
Banca Comercială Română (BCR) a respins “ferm” concluziile, amintind că autoritatea de concurenţă investigase în prealabil mecanismul ROBOR şi ROBID şi închisese dosarul în 2013 fără a constata încălcări. BRD a declarat “un profund dezacord”, arătand că a respectat în mod strict toate regulile care guvernează indicele de referinţă ROBOR.
Omer Tetik, CEO-ul Banca Transilvania, a avertizat într-o postare publică că sancţiunea ar putea avea consecinţe economice mai largi, angajându-se să “luptăm pentru a dovedi nevinovăţia noastră”.
BNR cere clarificări. Guvernatorul Isărescu: intervenţia în politica monetară
Banca Naţională a României a solicitat clarificări de la Consiliul Concurenţei, prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu, care a subliniat necesitatea de a şti exact ce practici anticoncurenţiale sunt implicate şi care prevederi ale reglementării au fost încălcate. Anterior, guvernatorul Mugur Isărescu avertizase că orice concluzie care implică creşterea ROBOR ca practică anticoncurenţială vizează implicit deciziile de politică monetară ale BNR, sugerând că ratele ROBOR sunt constrânse de regulile politicii monetare şi supravegherea bancară.
Consiliul Concurenţei a răspuns preventiv acestui argument, precizând explicit în comunicatul oficial că decizia “nu priveşte reglementările sau politicile din sectorul bancar”.
Precedentele europene: de la EURIBOR la LIBOR
Presa financiară europeană a invocat în mod repetat precedentele de manipulare a ratelor de referinţă din zona euro şi din spaţiul anglo-saxon. Comisia Europeană a amendat în 2013 Barclays, Deutsche Bank, Royal Bank of Scotland şi Société Générale cu un total de 1,49 miliarde euro pentru manipularea EURIBOR. În 2016, Credit Agricole, HSBC şi JPMorgan au plătit împreună 485 de milioane euro pentru aceeaşi conduită. În 2019, cinci bănci au fost amendate cu peste un miliard de euro pentru coluziune pe piaţa valutară.
Mecanismul reţinut de Consiliul Concurenţei în cazul ROBOR este similar celui descris în dosarele europene: în fereastra de fixing, băncile aveau posibilitatea să vadă cotele celorlalte instituţii înainte de a le bloca pe ale lor. Au făcut schimb de informaţii confidenţiale privind nivelul cotelor intenţionate, ceea ce a condus la un rezultat coordonat al indicelui — mai mare decât ar fi permis o procedură complet independentă. Tranzacţiile efective la cotele majorate erau practic inexistente, însă indicele rezultat a servit drept bază de calcul pentru dobanzile ă la credite.
Ce urmează: contestatii în instanţă şi reforme ale mecanismului ROBOR
Consiliul Concurenţei le-a acordat băncilor 60 de zile pentru a depune planuri de eliminare a practicilor anticoncurenţiale. În paralel, toate cele zece bănci au anunţat că vor contesta decizia în instanţă. Procesul juridic va putea dura mai mulţi ani, însă publicarea deciziei finale reprezintă deja un semnal clar că România aplică în mod real normele comunitare de concurenţă în sectorul financiar.
Pe fondul acestei decizii, analiştii anticipează presiuni pentru reformarea mecanismului de calcul al ROBOR — prin creşterea transparenţei în procedura de fixing şi sancţiuni mai stricte pentru neconformare — astfel încât rata să reflecte condiţiile reale ale pieţei, nu o coordonare cât de subtilă.
