Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a lansat campania națională „Nesupus Fraudelor”, prin care seniorii sunt învățați, cu ajutorul specialiştilor ING Bank România, să recunoască şi să evite cele mai frecvente metode de fraudă digitală. La primul workshop organizat la Bucureşti, mai puțin de o treime dintre participanți ştiau ce sunt spoofing-ul sau smishing-ul.
Ce este campania „Nesupus Fraudelor”
Reprezintă o inițiativă națională de educație digitală şi financiară lansată de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, cu scopul de a proteja persoanele în vârstă în fața fraudelor bancare online. Programul se adresează pensionarilor — una dintre cele mai vulnerabile categorii în fața atacurilor cibernetice sofisticate — şi combină sesiuni interactive de tip workshop cu demonstrații practice susținute de traineri specializați.
Ambasadorul campaniei este Sanda Ȟăranu, una dintre cele mai cunoscute şi respectate figuri ale televiziunii româneşti, aleasă pentru credibilitatea şi proximitatea pe care o are față de publicul senior.
Campania va continua în lunile următoare cu sesiuni gratuite în patru oraşe: Bucureşti, Braşov, Constanța şi Timişoara.
Trainerii ING Bank: cum funcționează fraudele digitale
Primul workshop al campaniei a avut loc la Bucureşti şi a reunit peste 150 de pensionari. Sesiunile au fost susținute de trainerii ING Bank România, care au explicat, prin exemple reale şi exerciții interactive, mecanismele celor mai frecvente tipuri de fraude digitale: phishing (emailuri false care imită comunicările băncii), smishing (mesaje SMS frauduloase cu linkuri-capcană), spoofing (falsificarea numărului de telefon pentru a părea că apelul vine de la o instituție oficială), apeluri false „din partea băncii”, linkuri care clonează site-uri bancare reale şi atacuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv clonarea vocală.
Pe parcursul workshopului, participanții au aflat diferențele dintre IBAN, datele cardului şi credențialele de acces la contul bancar. Una dintre regulile repetate constant de traineri a fost clară: niciodată să nu ofere parole, coduri sau date bancare prin telefon, SMS sau linkuri primite online.
Cifrele care arată cât de vulnerabili sunt seniorii
Rezultatele quiz-urilor interactive derulate în cadrul workshopului au scos la iveală un tablou îngrijorător: mai puțin de 3 din 10 seniori au reuşit să identifice corect metode de fraudă precum phone spoofing sau smishing, tehnici prin care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor, ai Poliției sau ai altor instituții oficiale pentru a obține acces la conturile victimelor. Aproape toți participanții au recunoscut că s-au confruntat cel puțin o dată cu o tentativă de fraudă online sau telefonică, iar unii au pierdut bani în urma unor astfel de atacuri.
Datele prezentate în cadrul campaniei conturează amploarea fenomenului la nivel național:
# 1 din 3 români a fost vizat de tentative de phishing în ultimul an;
# aproximativ 60% dintre utilizatori nu pot diferenția un site bancar real de unul clonat;
# atacurile de phishing reprezintă aproape jumătate din totalul incidentelor de fraudă digitală raportate;
# seniorii sunt printre cele mai vizate categorii, fiind frecvent ținta apelurilor false şi a manipulării emoționale.
La nivel global, doar aproximativ 4% dintre victimele fraudelor bancare online reuşesc să îşi recupereze integral banii pierduți. Potrivit datelor menționate în cadrul campaniei, fraudele online crescuseră deja cu 180% în urmă cu doi ani, iar tendința nu a încetinit.
„Vedem tot mai mulți seniori care îşi pierd economiile de o viață în urma unor fraude extrem de sofisticate, construite pe manipulare emoțională şi încredere. Educația digitală şi financiară nu mai este opțională, ci o formă esențială de protecție socială.” a declarat Alexandra Dobre, preşedinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
Inteligența artificială, noua armă a fraudatorilor
Specialiştii avertizează că fraudele moderne au atins un nivel de sofisticare fără precedent. Infractorii folosesc inteligența artificială pentru a clona voci, a genera mesaje personalizate şi a crea identități false extrem de credibile. Tehnici precum deep fake audio permit falsificarea vocii unui reprezentant de bancă sau chiar a unui membru de familie, sporind puterea de convingere a atacurilor.
În acest context, campania „Nesupus Fraudelor” vine ca un răspuns necesar şi urgent: educația preventivă rămâne cel mai eficient scut împotriva acestor atacuri, mai ales pentru categoriile cu mai puțină experiență digitală.
