Sistemul bancar românesc a intrat în 2026 mai concentrat, mai profitabil și mai digitalizat ca oricând. Trei fuziuni majore finalizate în 2025 au redistribuit cotele de piață, Banca Transilvania și-a consolidat dominanța cu aproape un sfert din activele totale, iar fintech-urile — în special Revolut și Salt Bank — continuă să atragă milioane de utilizatori fără să apară, deocamdată, în statisticile prudențiale ale BNR. Iată cum arată clasamentul băncilor românești în 2026 și ce presiuni structurale modelează viitorul sectorului.

Contextul pieței: consolidare, recorduri și presiuni fiscale

La finele lunii septembrie 2025, activele totale ale sectorului bancar din România au atins 907,3 miliarde de lei, cu 64,1 miliarde mai mult față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor BNR. Profitabilitatea sistemului s-a menținut la cote ridicate — aproximativ 16,1 miliarde de lei profit net pe întreg sistemul în 2025 — plasând băncile românești de două până la trei ori peste media de rentabilitate a activelor (ROA) înregistrată la nivelul Uniunii Europene, unde ROA mediu oscilează între 0,6% și 0,9%.

Structura acționariatului s-a modificat și ea semnificativ. Băncile cu capital românesc dețin acum 37% din activele totale ale sistemului, în creștere cu patru puncte procentuale față de acum doi ani, dinamică impulsionată mai ales de achizițiile Băncii Transilvania. Numărul instituțiilor de credit a scăzut de la 33 la 30, în urma a trei tranzacții majore: preluarea OTP Bank de către BT, absorbția Alpha Bank de către UniCredit și achiziția First Bank de către Intesa Sanpaolo.

Pe lângă reconfigurarea structurală, sectorul a trebuit să facă față și unui mediu fiscal mai ostil. Guvernul Bolojan a dublat impozitul pe cifra de afaceri a băncilor — de la 2% la 4% — începând cu august 2025, măsură care afectează toate instituțiile cu o cotă de piață mai mare de 0,2%. Scutite de taxa majorată au rămas câteva jucători digitali cu active modeste, printre care Revolut Bank (cotă BNR: 0,07%) și Salt Bank (0,14%), un detaliu aparent tehnic, dar care ilustrează paradoxul modelelor fintech: milioane de clienți, active bilanțiere reduse.

Top 5 bănci după active — ierarhia în 2026

1. Banca Transilvania (BT) — Liderul incontestabil

Banca Transilvania rămâne, fără nicio dispută, cel mai puternic jucător din sistemul bancar românesc. Cu active de peste 199 miliarde de lei la debutul lui 2026 și o cotă de piață de aproximativ 23% — cea mai mare înregistrată vreodată de un jucător local — BT este, practic, echivalentul a patru bănci medii la un loc. Față de 20,9% cota deținută la finalul anului 2024, saltul din 2025 se explică prin integrarea completă a OTP Bank România, achiziționată cu 347,5 milioane de euro.

Profitul net al BT a depășit 4,4 miliarde de lei în 2025, menținând banca clujeneascăpe primul loc și ca generatoare de câștiguri în sistem. ROA-ul BT a fost de 1,96%, aproape triplu față de media UE. Rețeaua depășește 500 de sucursale și agenții, cu 4,4 milioane de clienți, iar subsidiara Salt Bank — prima neobancă românească — a depășit 500.000 de utilizatori în primul an de funcționare, demonstrând că BT a ales să combată fintech-urile cu propriile lor arme.

Perspectiva pentru 2026: consolidarea integrării OTP, extinderea ecosistemului digital prin Salt Bank și menținerea poziției de lider în finanțarea IMM-urilor. Analiștii avertizează că o cotă de piață de 25% ar putea atrage atenția autorităților de concurență.

2. Banca Comercială Română (BCR) — Stabilitate și creștere digitală

BCR — parte a grupului austriac Erste — ocupă locul secund cu active de circa 120,7 miliarde de lei și o cotă de piață de 13,68%, în ușoară creștere față de 2023. Este prima majorare a cotei BCR din cel puțin opt ani, un semnal că banca a stabilizat hemoragia de clienți din decada anterioară. Profitul net s-a plasat în jurul a 2,45 miliarde de lei în 2025, confirmând locul doi și ca profitabilitate.

Principalul motor de creștere al BCR rămâne platforma George, care a depășit 2,59 milioane de utilizatori în primul trimestru din 2025, dintre care 2,22 milioane activi în aplicația mobilă. George nu este doar internet banking, ci un ecosistem complet cu funcționalități de bugetare, creditare rapidă, asigurări și piața imobiliară. BCR mizează pe această platformă pentru a contracara atractivitatea fintech-urilor în rândul clienților tineri și digitalizați.

Perspectiva pentru 2026: BCR va resimți presiunile noii taxe pe cifra de afaceri, dar platforma George oferă un avantaj competitiv clar față de băncile tradiționale cu digitalizare mai lentă.

3. UniCredit Bank — Surpriza anului, pe podium după fuziunea cu Alpha Bank

Cea mai spectaculoasă schimbare de clasament din 2025 este urcarea UniCredit Bank pe locul trei, depășind CEC Bank, după finalizarea, în august 2025, a absorbției Alpha Bank România. Tranzacția, anunțată strategic în 2023, a creat o entitate cu active consolidate și o cotă de piață de aproximativ 11%, potrivit datelor Economica.net. UniCredit a plătit pentru pachetul de 90,1% din Alpha Bank circa 255 milioane de euro plus 9,9% din capitalul propriu.

Profitul net al UniCredit a atins 1,35 miliarde de lei în 2025, iar banca a fost desemnată de publicații financiare internaționale drept «Cea mai bună bancă din România», reflectând performanța în zona corporate și de investiții. UniCredit are una dintre cele mai puternice prezențe în segmentul companiilor mari, ceea ce îi conferă o structură de venituri mai rezistentă la volatilitatea creditării retail.

Perspectiva pentru 2026: UniCredit va căuta să integreze portofoliile și clienții preluați de la Alpha Bank fără pierderi semnificative. Banca austriacă Raiffeisen, care pregătește absorbția Garanti BBVA, ar putea ataca locul trei în cursul lui 2026.

4. CEC Bank — Creștere susținută, dar surclasată de fuziunea UniCredit-Alpha

CEC Bank, deținută 100% de statul român, a încheiat 2024 cu o cotă de piață de 11,26% și active de 99,3 miliarde de lei — aproape dublu față de 2021. Banca de stat și-a pierdut locul trei în urma absorbției Alpha Bank de către UniCredit, coborând pe patru, dar rămâne un jucător sistemic esențial. ROA-ul CEC de 0,45% este printre cele mai reduse din sistem, reflectând o misiune parțial socială (creditarea agriculturii, IMM-urilor din zone defavorizate, proiectelor de stat).

Dacă până în 2021 CEC era privită ca o bancă depășită structural, ultimii patru ani au demonstrat că accelerarea creditării și creșterea organică susținută pot transforma un jucător public într-un competitor serios. Datele din semestrul I 2025 sugerează totuși că banca s-a stabilizat, fără o creștere semnificativă a activelor față de finalul lui 2024.

Perspectiva pentru 2026: BRD a redus diferența față de CEC la câteva miliarde de lei, după ce și-a majorat activele cu aproape 10 miliarde (la 95,4 miliarde). Locurile 4 și 5 pot face oricând schimb, în funcție de strategia de creditare a fiecărei bănci.

5. BRD — Groupe Société Générale — Rezistență, dar cotă în scădere

BRD, subsidiara românească a grupului francez Société Générale, ocupă locul cinci cu active de 95,4 miliarde de lei la finalul lui 2025 și o cotă de piață de circa 9,75%, în ușoară scădere față de 10,13% în 2023. Banca a reușit să-și majoreze activele cu aproape 10 miliarde de lei în 2025, dar ritmul de creștere a fost mai lent decât al competitorilor de pe podium.

BRD a înregistrat un profit net de peste 750 de milioane de lei în semestrul I 2025, menținând un ROA de 1,37%, decent față de media UE, dar sub performanța liderilor locali. Platforma digitală YouBRD înregistrează o adopție solidă, iar prezența corporativă a băncii rămâne un avantaj competitiv în finanțarea proiectelor de infrastructură și a companiilor mari.

Perspectiva pentru 2026: BRD resimte indirect și restructurarea grupului-mamă Société Générale la nivel european, ceea ce poate genera incertitudini privind strategia locală pe termen mediu.

Fintech-urile — amenințarea care nu apare (încă) în statisticile BNR

Cel mai mare paradox al sistemului bancar românesc din 2025-2026 este reprezentat de Revolut. Cu 4,3 milioane de utilizatori activi în România — al doilea cel mai mare număr de clienți din sistem, după BT — Revolut deține o cotă de piață de doar 0,07% din activele bancare, potrivit datelor BNR. Explicația: fintech-ul londonez nu atrage depozite mari sau credite ipotecare, ci captează fluxuri tranzacționale, schimburi valutare și economii mici. Revolut a obținut un IBAN românesc din 2024, ceea ce a crescut încrederea utilizatorilor locali, dar nu a transformat aplicația într-o bancă de retail cu bilanț consistent.

Salt Bank, lansată în aprilie 2024 de grupul Banca Transilvania prin transformarea Idea Bank, a depășit 500.000 de utilizatori în primul an — o rată de adopție superioară neobank-urilor precum Starling Bank sau Monzo la lansare, în piețe de trei ori mai mari. CEO-ul Gabriela Nistor a declarat că Salt Bank se situează deja în Top 10 bănci din România după numărul de clienți. Cu toate acestea, cota de piață după active rămâne la 0,14%, iar banca abia și-a extins oferta cu credite de nevoi personale și produse de investiții, printr-un parteneriat cu platforma germană Upvest, semnat în octombrie 2025.

Concluzia analitică esențială: fintech-urile erodează comportamentele bancare — obiceiurile de plată, schimbul valutar, economisirea zilnică — dar nu au erdat (încă) cota de piață măsurată în active. Totuși, o generație întreagă de români sub 35 de ani și-a format reflexele financiare în ecosistemele Revolut și Salt Bank, nu în sucursalele băncilor tradiționale. Pe termen lung, aceasta este o sursă reală de vulnerabilitate pentru băncile clasice, mai ales dacă fintech-urile vor intra agresiv în creditare.

Tendințe care vor remodela clasamentul în 2026

Prima tendință majoră este continuarea consolidării. Raiffeisen Bank pregătește absorbția Garanti BBVA, tranzacție care, dacă se finalizează în 2026, ar putea propulsa Raiffeisen pe locul trei și ar redistribui cotele de piață din zona mediană a clasamentului. De asemenea, Intesa Sanpaolo, după fuziunea cu First Bank, vizează intrarea în Top 10 cu o cotă combinată de circa 1,7%.

A doua tendință este presiunea fiscală. Impozitul de 4% pe cifra de afaceri, intrat în vigoare în 2025 și menținut în 2026, va compresa marjele băncilor mari și le va forța să transfere o parte din costuri spre clienți — prin comisioane sau dobânzi mai mari la credite. Băncile mici și fintech-urile, scutite de taxa majorată, câștigă astfel un avantaj concurențial neanticipat.

A treia tendință este accelerarea digitalizării forțate. Băncile care nu investesc consistent în platforme digitale riscă să piardă segmentul clienților între 18 și 40 de ani în favoarea Salt Bank și Revolut. BCR cu George, BT cu Salt Bank și ING cu aplicația proprie sunt cele mai bine poziționate. BRD și CEC Bank au de recuperat teren în experiența utilizatorului digital.

Concluzie

Clasamentul bancar românesc din 2026 este mai stabil la vârf și mai fluid în zona mediană. BT domină detașat, BCR consolidează locul doi, iar UniCredit a surprins prin urcarea pe podium. CEC Bank și BRD se bat pentru locul patru, diferența dintre ele reducându-se la câteva miliarde de lei. Dincolo de clasament, marea bătălie nu se duce în balanțe, ci în buzunarele românilor: fintech-urile au câștigat comportamentele, băncile tradiționale dețin activele. Cine va câștiga creditul ipotecar al Generației Z — Salt Bank cu un proces 100% digital sau BCR cu George și un credit preaprobat în trei minute — va decide, probabil, ierarhia sistemului bancar din deceniul următor.

Surse

1. BNR – Date statistice privind activele sectorului bancar, septembrie 2025 (bnr.ro)

2. Profit.ro – Topul integral al băncilor. Schimbare la vârf, iunie 2025

3. Economica.net – Top băncile din România: profitabilitate și cote de piață 2025, aprilie 2026

4. BankingNews.ro – Top bănci după active 2025: UniCredit Bank urcă pe podium, februarie 2026

5. Wall-Street.ro – Clasamentul bancar românesc după fuziunile din 2025, ianuarie 2026

6. ZF.ro – Top 10 cele mai mari bănci după active în S1/2025, octombrie 2025

7. StartupCafe.ro – Salt Bank, cel mai inovativ proiect fintech la Gala RoFintech 2025, aprilie 2025

8. Upvest.co – Salt Bank launches investment offering with Upvest, octombrie 2025

9. Wall-Street.ro – Revolut și Salt Bank, scutite de taxa majorată a băncilor, iulie 2025