Guvernul României a adoptat, la data de 4 mai 2026, Ordonanța de urgență nr. 35/2026 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului în vederea accelerării absorbției fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale. Actul normativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 376 din 5 mai 2026 și intrat în vigoare la aceeași dată, instituie un mecanism de finanțare rambursabilă din venituri din privatizare, prin care administrațiile publice locale pot accesa resurse financiare pentru finalizarea proiectelor cu finanțare europeană rămase neoperaționale sau nefinalizate la închiderea perioadei de programare 2014-2020.
Context și justificare. De ce a fost necesară această ordonanță?
Termenul de eligibilitate a cheltuielilor aferente perioadei de programare 2014-2020 a expirat la 31 decembrie 2023. Cu toate acestea, numeroase proiecte implementate de autoritățile administrației publice locale prin Programul Operațional Regional nu au fost finalizate sau au fost declarate nefuncționale, situație generată în principal de insuficiența resurselor financiare din bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile și a cotelor de cofinanțare.
Consecințele directe ale acestei situații sunt semnificative: acumularea de majorări și penalități de întârziere datorate contractorilor de lucrări sau furnizorilor de bunuri, riscul de dezangajare automată a sumelor alocate de Comisia Europeană și, implicit, grevarea bugetului de stat cu sume suplimentare necesare acoperirii prejudiciilor stabilite de instanțele de judecată.
Un factor agravant îl constituie capacitatea redusă de finanțare bancară a unităților administrativ-teritoriale mici, respectiv comunele și orașele, care nu pot accesa credite comerciale în condiții avantajoase. Această asimetrie de acces la finanțare a determinat Guvernul să creeze un mecanism alternativ, cu condiții standardizate și accesibile, prin intermediul Trezoreriei Statului.
Structura mecanismului de împrumut: cine poate accesa și în ce condiții
Articolul 1 din OUG 35/2026 stabilește cadrul legal prin care unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, până la data de 31 decembrie 2026, contractarea de împrumuturi din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Plafonul global alocat acestui mecanism este de 2.000.000 mii lei (echivalentul a aproximativ 402 milioane euro), sumă care urmează să fie contractată în intervalul 2026-2027.
Destinația fondurilor împrumutate este dublă:
Finanțarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor nefuncționale sau nefinalizate derulate în cadrul programelor operaționale 2014-2020, pentru care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene confirmă implementarea și valoarea decontată.
Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană sau de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv acoperirea cheltuielilor neeligibile asociate.
Împrumuturi pot fi solicitate inclusiv în numele instituțiilor publice finanțate integral din bugetul local și al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, proporțional cu obligațiile care le revin din proiectele comune.
Parametrii financiari: dobândă, rambursare și plafoane pe tipuri de UAT
Din perspectivă bancară și a managementului datoriei publice locale, condițiile de acordare a împrumuturilor reprezintă elementul central al analizei. OUG 35/2026 stabilește o rată a dobânzii variabilă în funcție de scadență, compusă din indicele ROBOR la 3 luni (comunicat de BNR în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării) la care se adaugă o marjă fixă. Rata rezultată rămâne fixată pe întreaga durată a împrumutului, ceea ce conferă predictibilitate în planificarea bugetară locală.
Marjele aplicate sunt structurate după cum urmează:
1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv.
1,5 puncte procentuale pentru scadențe cuprinse între 3 și 5 ani inclusiv.
Perioada de rambursare este cuprinsă între 1 și 5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțiale sau integrale. Ratele se restituie trimestrial, în tranșe egale, începând cu trimestrul următor acordării împrumutului. Dobânda aferentă se calculează lunar prin aplicarea ratei la soldul împrumutului și se plătește trimestrial, cumulat.
Plafoanele maxime autorizabile pe tipuri de unități administrativ-teritoriale sunt:
Comune: fără limită maximă.
Orașe: fără limită maximă.
Municipii: 20.000 mii lei.
Municipii reședință de județ și sectoarele municipiului București: 30.000 mii lei.
Județe, inclusiv municipiul București: 35.000 mii lei.
Absența unui plafon maxim pentru comune și orașe reflectă intenția legiuitorului de a facilita accesul nelimitat al colectivităților mici la această sursă de finanțare, recunoscând implicit vulnerabilitatea lor structurală în raportul cu instituțiile bancare comerciale.
Mecanismul de autorizare și responsabilitate instituțională
Accesarea împrumuturilor este condiționată de obținerea avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. În plus, la data depunerii documentației, unitatea administrativ-teritorială solicitantă nu trebuie să înregistreze restanțe la împrumuturi anterioare contractate din venituri din privatizare.
Documentația necesară, atât pentru acordarea împrumutului, cât și pentru obținerea avizului Comisiei, va fi stabilită prin ordin al ministrului finanțelor, care trebuie emis în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței (cel târziu până la 20 mai 2026). Termenul-limită de depunere a documentației la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice sau la administrațiile județene ale finanțelor publice este 31 decembrie 2026.
Ordonanța prevede explicit că responsabilitatea privind corectitudinea documentelor și încadrarea cheltuielilor în scopul împrumutului revine în totalitate autorităților administrației publice locale și ordonatorilor de credite ai instituțiilor publice finanțate din bugetul local. De asemenea, alin. (17) impune că unitățile administrativ-teritoriale să identifice în prealabil condițiile de finanțare de pe piața bancară comercială, urmând să opteze pentru mecanismul Trezoreriei doar după o analiză comparativă a oportunității.
Sancțiuni, penalități și mecanisme de executare silită administrativă
Actul normativ prevede un regim riguros de sancționare a întârzierilor la rambursare. În cazul neplății la termen a ratelor scadente sau a dobânzilor, se calculează o dobândă de întârziere pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii stabilite prin art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Această dobândă constituie venit la bugetul Trezoreriei Statului.
Măsura cea mai severă vizează nerespectarea graficului de rambursare: în acest caz, directorii direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice sau șefii administrațiilor județene sunt obligați să sisteze alimentarea bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit și cu sume defalcate din veniturile bugetului de stat pentru echilibrare. Excepția de la această regulă privește plățile salariale, contribuțiile aferente, drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizațiile lunare și finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru adulți cu handicap.
Implicații pentru sistemul bancar și piața finanțărilor publice locale
Din perspectiva sistemului bancar, OUG 35/2026 introduce o sursă alternativă de finanțare publică pentru unitățile administrativ-teritoriale, care poate concura parțial cu ofertele instituțiilor de credit pentru același segment de clienți. Cu toate acestea, ordonanța nu exclude recurgerea la piața financiară, ci o preconditionează: UAT-urile sunt obligate să verifice mai întâi condițiile bancare comerciale înainte de a apela la mecanismul Trezoreriei.
În plus, art. 3 din OUG prevede explicit posibilitatea refinanțării prin credite bancare a împrumuturilor contractate inițial din venituri din privatizare, în condițiile Legii nr. 273/2006. Această clauză deschide o fereastră comercială pentru bănci, care pot prelua expuneri deja structurate și validate instituțional, cu risc de credit cunoscut.
Dobânda calculată pe baza ROBOR 3M plus marjă fixă poziționează costul împrumutului sub nivelul dobânzilor comerciale practicate de bănci pentru finanțările acordate sectorului public local, în special în cazul scadențelor mai scurte. Acest diferențial de cost este probabil să atragă în special comunele și orașele cu acces limitat la creditul bancar, așa cum a anticipat și legiuitorul.
Derogări de la legislația în vigoare și impactul asupra cadrului fiscal-bugetar
OUG 35/2026 operează prin derogare de la mai multe acte normative fundamentale: art. 61 alin. (1) și art. 63 alin. (4) și (4^1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (referitoare la limitele de îndatorare și procedura de contractare) și Legea nr. 42/2026 pentru aprobarea plafoanelor indicatorilor din cadrul fiscal-bugetar pe 2026 (care stabilește plafoanele privind finanțările rambursabile contractabile de UAT-uri și tragerile aferente). Împrumuturile contractate în baza OUG sunt exceptate de la plafoanele de contractare și tragere.
Această abordare derogatorie, deși justificată de urgența situației, ridică semne de întrebare legate de disciplina fiscală și de coerența cadrului de supraveghere a datoriei publice locale pe termen mediu. Ordonatorii principali de credite și autoritățile deliberative au obligația legală de a include plata serviciului datoriei publice locale aferent acestor împrumuturi în bugetele locale aprobate.
Concluzii
OUG 35/2026 reprezintă un instrument de politică fiscală cu dublă valență: pe de o parte, un mecanism de urgență menit să deblocheze proiectele europene blocate din cauza lipsei de lichiditate locală; pe de altă parte, un instrument structural de sprijin pentru colectivitățile cu capacitate financiară redusă în raportul cu sistemul bancar comercial.
Eficiența reală a mecanismului va depinde de rapiditatea cu care Ministerul Finanțelor va emite ordinul de implementare, de capacitatea UAT-urilor de a pregăti documentația în termenul prevăzut și de voința politică locală de a-și asuma responsabilitatea rambursării, în condițiile în care sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea graficului sunt considerabile. Monitorizarea absorbției celor 2 miliarde de lei alocate și a ratei de rambursare vor constitui indicatori-cheie pentru evaluarea succesului acestei măsuri pe termen scurt și mediu.
