Timp de trei decenii, economia Azerbaidjanului s-a sprijinit aproape exclusiv pe resursele energetice. De la obținerea independenței față de fosta Uniune Sovietică, în 1991, țara a rămas puternic dependentă de exporturile de petrol și gaze naturale. La apogeul boom-ului petrolier, hidrocarburile reprezentau aproximativ trei sferturi din producția economică a țării și 90% din exporturi, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional.
Astăzi, guvernul de la Baku încearcă să schimbe această ecuație. Sectorul tehnologic reprezenta anul trecut doar 2,1% din produsul intern brut al Azerbaidjanului, în creștere ușoară față de 1,9% în 2024. Deși ponderea rămâne modestă, autoritățile își propun o transformare ambițioasă: transformarea capitalei Baku într-un hub regional de tehnologie și inovație la malul Mării Caspice.
O nouă lege pune bazele unui cadru investițional modern
Piesa centrală a acestei strategii este o lege adoptată în luna iulie, care creează pentru prima dată un cadru juridic dedicat instrumentelor de investiții în Azerbaidjan. Potrivit guvernului, noua legislație va permite startup-urilor și investitorilor să structureze tranzacțiile direct pe teritoriul azer, în loc să fie nevoiți să înființeze entități juridice în alte jurisdicții — o practică des întâlnită până acum din lipsa unui cadru local adecvat. Efectul așteptat este reducerea costurilor și simplificarea rundelor ulterioare de finanțare pentru companiile locale.
Rashad Hasanov, viceministru pentru Dezvoltare Digitală, a declarat pentru Reuters că investitorii instituționali, corporativi și fondurile de capital de risc din străinătate sunt așteptați să furnizeze o parte semnificativă din finanțarea viitoare a industriei tehnologice azere.
Un fond mixt de capital, inspirat din modelele Singapore și Estonia
Autoritățile de la Baku pregătesc și lansarea unui fond care va combina capital local și internațional, a mai spus Hasanov, precizând că detaliile financiare urmează să fie stabilite. Oficialul a subliniat că dimensiunea fondului va fi determinată de calitatea proiectelor din portofoliu și de partenerii atrași, nu invers — un semnal că guvernul mizează pe crearea unui ecosistem solid înainte de a angaja sume mari de capital.
În elaborarea acestei strategii, oficialii azeri au studiat experiența altor state considerate modele de succes în digitalizare și atragere de investiții tehnologice, precum Singapore și Estonia — două economii mici care au reușit să devină repere globale în materie de inovație și reglementare favorabilă startup-urilor.
Piața de capital de risc, încă la început de drum
Cifrele actuale arată cât de mult teren mai are de acoperit ecosistemul tehnologic azer. În 2025, doar 22 de startup-uri au reușit să atragă finanțare prin capital de risc, cumulând 2,62 milioane de dolari — o sumă modestă la nivel regional și global. În prezent, în Azerbaidjan activează trei fonduri de venture capital: Caucasus Ventures, INMerge Ventures și Tumar Ventures, cu un capital total declarat de aproximativ 11 milioane de dolari.
Antreprenorul azer Tural Selimli, fondator al companiei locale de tehnologie Sera AI, a salutat noul cadru legislativ pentru investiții, dar a atras atenția că o țară care exportă în principal materii prime va trebui să investească suplimentar în construirea încrederii și vizibilității în fața fondurilor de capital de risc și a investitorilor angel din străinătate.
Banca Centrală se pregătește pentru noi jucători pe piața de crowdfunding
Guvernatorul Băncii Centrale a Azerbaidjanului, Taleh Kazimov, a declarat pentru Reuters că se așteaptă la intrarea de noi actori pe piață, acum că a fost stabilit un cadru legal pentru crowdfunding-ul bazat pe instrumente de capital (equity) și de datorie (debt). Potrivit acestuia, banca centrală are la dispoziție șase luni pentru a aproba reglementările necesare implementării acestui nou tip de finanțare alternativă.
„Așteptăm cereri de aplicare”, a precizat Kazimov, semnalând disponibilitatea autorităților de reglementare de a sprijini rapid noii intrați pe piață.
Ce înseamnă această mișcare pentru investitorii regionali
Pentru piețele financiare din Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru cea românească, strategia Azerbaidjanului este relevantă din mai multe motive. Pe de o parte, arată un tipar tot mai frecvent în rândul economiilor dependente de resurse naturale — diversificarea către sectoare cu valoare adăugată mare, precum tehnologia și fintech-ul. Pe de altă parte, deschide o piață emergentă, încă subdezvoltată din perspectiva capitalului de risc, dar susținută explicit prin reforme legislative și fonduri de stat — un profil de risc-oportunitate pe care investitorii instituționali europeni tind să îl monitorizeze îndeaproape în etapele incipiente.
Rămâne de văzut dacă noul cadru legal va reuși să atragă suficient capital străin pentru a compensa dimensiunea încă redusă a pieței locale de venture capital și dacă fondul mixt anunțat de autorități va deveni operațional în perioada următoare.
